Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Guvernatorul băncii centrale a Libanului, Riad Salameh, a fost trimis în judecată, iar capetele de acuzare privesc infracțiuni de spălare de bani, deturnare de fonduri și îmbogățire fără justă cauză, raportează BBC News. Procurorii libanezi l-au trimis în judecată pe Riad Salameh alături de fratele său și un consilier, într-o anchetă care s-a întins pe parcursul a 18 luni. Aceștia sunt acuzați că au deturnat 300 de milioane de dolari de la Banque du Liban între 2002 și 2015. Salameh a condus banca timp de 30 de ani și a fost criticat intens de presa locală datorită rolului său în colapsul economic al Libanului din 2019. Statul se confruntă cu una dintre cele mai grave și mai îndelungate depresiuni economice cunoscută vreodată. Riad Salameh a declarat pentru agenția de știri Reuters că va coopera în procesul judiciar: ,,[…] Voi respecta procedura pentru că, după cum știți, pârâtul este nevinovat până când se dovedește vinovat în fața unei instanțe de judecată”.
Douăsprezece state americane conduse de democrați, printre care Washington și Oregon, contestă guvernul SUA într-un proces privind o serie de restricții impuse accesului la pilula avortului, mifepristona, cunoscută și ca RU-486, informează Al-Jazeera. Reclamanții acuză agenția Food and Drug Administration (FDA) că a impus restricții ,,deosebit de împovărătoare”, îngreunând accesul pacienților la aceasta în cazurile în care este necesară. FDA a clasificat mifepristonul în cadrul programului său de evaluare a riscurilor și strategii de atenuare (ERSA), un cadru de siguranță a medicamentelor pentru ,,medicamente cu probleme serioase de siguranță”. Statele implicate în proces susțin că această clasificare pentru mifepristonă este nejustificată, deoarece aceasta a fost utilizată de peste cinci milioane de ori cu foarte puține complicații, și plasează pilula în aceeași categorie cu o ,,clasă foarte limitată de medicamente periculoase”. Disponibilitatea avortului medicamentos a devenit o chestiune importantă pentru drepturile reproductive ale femeilor în Statele Unite ale Americii, în special în urma deciziei Curții Supreme de a anula cauza Roe vs. Wade, care anterior desemna avortul ca fiind un drept constituțional.
Grupul celor șapte (G7) a anunțat că se pregătește să anunțe sancțiuni mai ample împotriva Rusiei, la un an de la debutul invaziei din Ucraina, relatează Reuters. Sancțiunile vor viza sectoare economice cheie și state sau organizații care sprijină războiul declanșat de Moscova. Liderii G7, împreună cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski, se vor întâlni virtual pentru a marca împlinirea unui an de la debutul invaziei. Marea Britanie și Statele Unite au impus deja sancțiuni, inclusiv interdicții de export și tarife comerciale pentru materialele utilizate în conflict, precum și pentru actorii din state terțe care sprijină Rusia. Miniștrii de finanțe din G7 au cerut, în cadrul unei întâlniri a grupului extins G20, sancțiuni mai dure și ajutor financiar sporit pentru Ucraina. Cu toate acestea, India, care deține președinția grupului G20, nu dorește să discute despre sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei și face presiuni pentru a evita utilizarea termenului de „război” pentru a descrie conflictul în comunicatele sale diplomatice.
Trei membri ai parlamentului scoțian, Kate Forbes, Humza Yousaf și Ash Regan, candidează pentru poziția de lider al Partidului Național Scoțian (PNS), aflat la guvernare, și, prin urmare, pentru funcția de prim-ministru al Scoției, raportează AP News. Câștigătorul va conduce guvernul semi autonom al Scoției precum și un partid care a ajuns să domine politica scoțiană sub conducerea prim-ministrului Nicola Sturgeon, în ciuda eșecului acesteia de a-și atinge obiectivul desprinderii Scoției de Regatul Unit. Nicola Sturgeon și-a anunțat demisia săptămâna trecută, după 8 ani la conducerea PNS și a guvernului pro independență al Scoției. Forbes a fost în fruntea cursei pentru șefia PNS, dar a pierdut din popularitate în urma unor declarații conform cărora credința sa ar fi împiedicat-o să voteze în favoarea autorizării căsătoriei cuplurilor de același sex. Scoțienii au votat pentru rămânerea în Regatul Unit la referendumul din 2014, dar Partidul Național Scoțian dorește un nou vot, pe care guvernul britanic a refuzat să îl autorizeze în urma deciziei Curții Supreme care a statuat că un referendum de părăsire a Regatului Unit nu poate fi organizat în absența acordului Londrei.
Canada și-a intensificat sprijinul față de Ucraina, donând încă patru tancuri de luptă Leopard și un vehicul blindat, informează France24. Premierul Justin Trudeau a anunțat, de asemenea, sancțiuni suplimentare împotriva a 192 de persoane și entități rusești, inclusiv parlamentari ruși care au susținut invazia Ucrainei, membri ai familiilor unor persoane aflate deja pe lista de sancțiuni a Canadei și persoane din biroul, armata și sectorul de apărare al Rusiei. Trudeau a recunoscut că lupta nu s-a încheiat și a condamnat „războiul de agresiune” al președintelui rus, Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut odată cu aniversarea invaziei Rusiei în Ucraina și în coordonare cu strategia de extindere a sancțiunilor împotriva Rusiei de către membrii grupului G7. „Canada a fost solidară cu Ucraina încă de la începutul conflictului […] și vom continua sprijinul”, a declarat Trudeau într-o conferință de presă cu ocazia împlinirii unui an de la lansarea invaziei ruse în Ucraina.
Oficialii Statelor Unite ale Americii au anunțat o nouă serie de sancțiuni împotriva Rusiei, marcând, astfel, un an de la debutul invaziei ruse în Ucraina, informează BBC. Într-un comunicat de presă, membrii administrației de la Casa Albă au declarat că noile măsuri au fost concepute pentru a dezorganiza instituțiile financiare, oficialii și autoritățile ruse din a mai „opera ilegal în Ucraina”. Totodată, un nou fond de ajutor american, în valoare de 2 miliarde de dolari, a fost alocat atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova, pentru a-și consolida infrastructura energetică, alți 550 de milioane de dolari urmând să fie alocați cât mai curând. „După un an, angajamentul SUA, alături de alte 50 de state care s-au unit pentru a acorda urgent asistență necesară Ucrainei, nu a făcut decât să devină mai solid”, a adăugat Departamentul Apărării. Cele mai recente sancțiuni americane vizează peste 100 de entități atât din Rusia, cât și din întreaga lume, inclusiv bănci și furnizori de echipamente de apărare.
Guvernul de la Beijing a lansat un document de poziție privind încetarea războiul din Ucraina și începerea negocierilor de pace între oficialii de la Kiev și Moscova, relatează Deutsche Welle. Decizia adoptării documentului oficial survine pe fondul acuzațiilor occidentale conform cărora Beijingul are în vedere să furnizeze arme Rusiei. Documentul ce conține 12 mențiuni reînnoiește în mare parte poziția actuală a guvernului chinez cu privire la conflict, înfățișând în același timp China ca fiind o parte neutră și îndemnând cele două părți să înceapă negocierile de pace. Alte puncte din document cer protecția prizonierilor de război și oprirea atacurilor asupra civililor, menținerea în siguranță a centralelor nucleare și facilitarea exporturilor de cereale. În timp ce președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a susținut noul plan, spunând că interesul Beijingului „nu este rău” și ar putea fi util în izolarea Rusiei, alți lideri politici s-au arată mult mai rezervați cu privire la rezultatul planului. Documentul afirmă, de asemenea, că statul chinez se opune cercetării, dezvoltării și utilizării armelor chimice și biologice de către orice stat, în orice circumstanțe.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a participat la un ciclu de discuții oficiale, la sediul Ministerului de Interne din Paris, cu privire la viitorul instituțional al insulei Corsica, menționează Le Monde. Adresându-se oficialilor aleși din Corsica în cadrul sesiunii de dialog de la Paris, Macron a declarat că orice modificări, inclusiv autonomia insulei mediteraneene, ar putea fi adăugate la o reformă constituțională extensiv planificată. Președintele francez a mai adăugat că este deschis la toate soluțiile propuse de corsicani și că este dispus să includă orice modificări care sunt convenite în proiectul său de reformare a Constituției „după vară”. Cu toate acestea, el a stabilit ca noua reformă să respecte două aspecte importante – Corsica să rămână parte a Franței și să se evite crearea a „două clase de cetățeni” distincte. Ciclul de discuții între reprezentanții corsicanilor și guvernul francez cu privire la un posibil nou statut al insulei au fost reluate în cadrul celei de-a treia întruniri oficiale, după ce întâlnirile au fost suspendate pe parcursul a cinci luni. Cele două întruniri anterioare au avut loc pe 21 iulie și 16 septembrie 2022, desfășurate cu prezența președintelui Republicii Franceze, Emmanuel Macron, alături de Ministrul de Interne, Gérald Darmanin, și de Președintele Executivului Insulei, Gilles Simeoni.
Mai multe proteste și demonstrații au fost organizate în întreaga lume în semn de protest față de războiul invaziv al Rusiei în Ucraina, la un an de la debutul acestuia, relatează Deutsche Welle. La Berlin, autoritățile au estimat că peste 10.000 de persoane au participat la mitingul organizat de mișcarea civilă ucraineană „Vitsche”. Mitingul a defilat pe lângă diferite repere majore din oraș, cum ar fi Poarta Brandenburg și bulevardul Unter den Linden, iar un un tanc rusesc dezactivat a fost expus în apropierea ambasadei Moscovei. În Marea Britanie, prim-ministrul Rishi Sunak a cerut un minut de reculegere, în afara reședinței sale oficiale de pe Downing Street, pentru oficialii ucraineni, în timp ce regele Charles al III-lea a publicat o declarație în care lăuda „curajul și rezistența remarcabile” ale poporului ucrainean. În Finlanda, ca urmare a invaziei Ucrainei de către Rusia, oamenii au plasat lumânări la un memorial din afara catedralei din Helsinki, într-un apel pentru pace. Demonstrațiile în semn de protest au avut loc chiar și în Serbia, al cărei guvern a menținut relații diplomatice cu guvernul de la Moscova și nu s-a alăturat sancțiunilor occidentale împotriva Rusiei , protestatarii sârbi au încercat să pătrundă în fața Ambasadei Rusiei.
Înalta Curte din Italia și-a reafirmat angajamentul cu privire la menținerea unui regim penitenciar strict, rezervat teroriştilor şi mafioţilor, informează AP News. Decizia survine în contextul respingerii unui recurs ale al avocaților lui Alfredo Cospito, care din octombrie se află în greva foamei pentru a protesta împotriva regimului închisorii rezervat teroriștilor și șefilor mafiei. După ce un tribunal a reafirmat decizia în decembrie, au existat mai mult de o duzină de atacuri asupra intereselor diplomatice italiene din străinătate care au fost revendicate sau legate de grupuri anarhiste care acționează din solidaritate cu Cospito. Ministerul de Interne a apărat folosirea regimului penitenciar strict pentru Cospito, susținând că atacurile nu fac decât să întărească necesitatea unor astfel de măsuri. Militantul în vârstă de 55 de ani ispășește o pedeapsă de până la 10 ani pentru că a împușcat în picior un director energetic al unei companii controlate de stat și 20 de ani pentru o serie de atacuri cu dinamită în Italia.