Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Romina Manolescu și Emilia Popescul
Seattle a devenit primul oraș din Statele Unite ale Americii care a interzis în mod explicit discriminarea bazată pe caste, informează Al Jazeera. Consiliul municipal din capitala statului Washington a votat pentru a adăuga casta, un sistem social ierarhic care datează de mii de ani, printre legile antidiscriminare ale orașului. „Mișcarea noastră a câștigat o interdicție istorică, prima în țară, asupra discriminării bazate pe caste în Seattle!”, a postat pe Twitter o reprezentantă a consiliului local, Kshama Sawant, care a propus ordonanța. Mai multe grupuri activiste au susținut măsura pe fondul unei presiuni pentru ca discriminarea bazată pe caste să fie recunoscută în mod explicit în conformitate cu legile antidiscriminare preexistente de stat și federale, precum și mai multe procese de profil înalt împotriva angajatorilor din industriile cu forțe de muncă mari din diaspora din Asia de Sud. Un sondaj realizat în 2016 a constatat că unul din patru Daliți din SUA s-a confruntat cu un atac verbal sau fizic, iar doi din trei au declarat că s-au simțit discriminați la locul de muncă.
Trupele israeliene au ucis 10 de palestinieni într-un raid asupra unui oraș din Cisiordania, relatează The Guardian. Operațiunea a vizat trei militanți care se aflau în apropierea centrului vechi al orașului Nablus, a declarat armata israeliană. Toți cei trei bărbați căutați au fost uciși împreună cu alți șapte, inclusiv un bărbat de 72 de ani. Oficialii palestinieni au declarat că cel puțin 103 de persoane au fost rănite, multe dintre ele suferind răni provocate de gloanțe. Orașele Nablus și Jenin au fost în centrul raidurilor israeliene, în care au fost uciși 62 de palestinieni de la începutul anului, au susținut oficialii palestinieni din domeniul sănătății. În același timp, 10 israelieni și un turist ucrainean au fost uciși de palestinieni, potrivit oficialilor israelieni. Raidul a fost unul dintre cele mai mari din ultimul an, în care situația din Cisiordania și Ierusalimul de Est s-a înrăutățit constant.
Convenția Baptistă de Sud a expulzat biserica Saddleback, una dintre cele mai mari congregații ale sale, datorită numirii unui pastor de sex feminin, informează The Guardian. Biserica Saddleback „are o credință și o practică care nu se identifică îndeaproape cu declarația de credință adoptată de convenție, așa cum a demonstrat biserica având un pastor de sex feminin”, a declarat comitetul executiv, citat de Associated Press. Pastorul în cauză este Stacie Wood, soția lui Andy Wood, care conduce biserica ca pastor principal. Biserica Saddleback a fost fondată în 1980 de către pastorul și autorul Rick Warren. În 2021, a stârnit controverse după ce Warren a hirotonit trei femei ca pastori, în contradicție cu declarația de credință a denominațiunii.
O femeie din Marea Britanie, membră ISIS în adolescență, a pierdut apelul împotriva deciziei de revocare a cetățeniei britanice, informează CNN. Judecătorul Robert Jay a luat decizia, după o audiere de cinci zile în noiembrie, în care avocații ei au susținut că Ministerul de Interne al Marii Britanii are datoria de a investiga dacă a fost o victimă a traficului de persoane înainte de a-i fi revocată cetățenia. Decizia nu a stabilit dacă Shamima Begum se poate întoarce în Marea Britanie, ci doar dacă eliminarea cetățeniei britanice a fost realizată pe cale legală. Tânăra în vârstă de 23 de ani, care locuiește într-o tabără din nordul Siriei, a zburat în țară în 2015, alături doi prieteni, pentru a se alătura grupului terorist ISIS. În februarie 2019, ea s-a întors în Marea Britanie și a fost supranumită drept „mireasă ISIS” , după ce a cerut guvernului britanic să i se permită să se întoarcă în țara ei de origine pentru nașterea fiului său. Ministrul de interne de la acea vreme, Sajid Javid, i-a retras cetățenia britanică pe 19 februarie 2019, iar fiul nou-născut al lui Begum a murit într-o tabără de refugiați sirieni în luna următoare.
Partidul politic condus de fostul prim-ministru pakistanez, Imran Khan, a inițiat o mișcare sub numele de „umpleți închisorile”, pentru a „proteja drepturile fundamentale ale poporului”, relatează Al Jazeera. Într-o serie de tweet-uri, Khan a prezentat motivele pentru „protestul pașnic, nonviolent împotriva atacului asupra drepturilor noastre fundamentale garantate constituțional” – „Ne confruntăm cu cazuri false de FIR (primele rapoarte de informare depuse de poliție), tortură, atacuri asupra jurnaliștilor și a persoanelor din social media”. De asemenea, politicianul în vârstă de 70 de ani a declarat că protestul a fost lansat „împotriva colapsului economic” din Pakistan, care a provocat „inflația în spirală și creșterea șomajului”. Khan a fost înlăturat de la putere în aprilie anul trecut, după ce a pierdut votul de încredere al parlamentului. De atunci, acesta a organizat proteste în masă pentru a cere alegeri naționale anticipate.
Oficiali din China și Japonia s-au întâlnit la Tokyo pentru a purta discuții despre securitate, informează The Guardian. În strategia de securitate națională a Japoniei, China a fost descrisă ca fiind „cea mai mare provocare strategică” pentru pacea și securitatea Japoniei. Ambele părți și-au exprimat îngrijorarea în cadrul întâlnirii oficiale; prima de acest fel din ultimii 4 ani. Reprezentanții Chinei au declarat că sunt îngrijorați de acumularea pe plan militar a Japoniei, în timp ce omologii lor de la Tokyo au ales să vorbească despre presupusa utilizare de către China a baloanelor de spionaj, de activitățile militare chineze din apropierea Japoniei și cooperarea cu Rusia. În cadrul discuției s-au amintit, de asemenea, insulele disputate din Marea Chinei de Est. Insulele Senkaku sunt administrate de Tokyo, dar revendicate de Beijing, care le numește Insulele Diaoyu. O preocupare stringentă pentru Japonia este posibilitatea ca China să încerce să recucerească Taiwanul prin forță.
Un fost membru al cabinetului prezidențial mexican a fost condamnat în Statele Unite ale Americii pentru că a luat mită pentru a proteja cartelurile violente de droguri pe care a fost însărcinat să le combată, conform AP News. Genaro García Luna riscă o pedeapsă de cel puțin 20 de ani. Procesul a cuprins și frânturi din viețile extravagante ale celor ce iau parte în traficul de droguri, cum ar fi o grădină zoologică privată și multe altele, dar și informații despre tone de droguri care se deplasează prin America Latină în containere de transport maritim, bărci de mare viteză, avioane private, trenuri și chiar submarine. De asemenea, au existat memento-uri ale violenței extraordinare pe care aceste droguri au alimentat-o. Fostul oficial nu a avut nicio reacție la aflarea verdictului. Avocatul său, César de Castro, a declarat că apărarea intenționează să facă apel întrucât nu există „dovezi credibile și fiabile” și că „Guvernul a fost forțat să se mulțumească cu un caz construit pe spatele unora dintre cei mai notorii și nemiloși criminali care au depus mărturie în acest tribunal”.
Guvernul canadian a inițiat o serie de discuții despre cum să gestioneze solicitările de azil care vin dinspre Statele Unite ale Americii, informează Aljazeera. Aproape 5.000 de persoane care solicită azil au intrat în Canada luna trecută – cel mai mare număr înregistrat în ianuarie de când guvernul canadian a început să analizeze aceste date în 2017. Canada este semnatară a Convenției internaționale privind refugiații, astfel trebuie să judece majoritatea cererilor de refugiați, cu excepții limitate. Într-o conferință de presă, prim-mininstrul canadian, Justin Trudeau a declarat că guvernul său a încercat să „închidă” Roxham Road de ani de zile: „Provocarea nu este să spunem: «Oh, ar trebui să o închidem.» Provocarea este reprezentată de cum să o închidem, cum să ne asigurăm că oamenii nu aleg să treacă ilegal în Canada, pentru a proteja integritatea sistemului nostru de imigrație, dar și pentru a rămâne fideli valorilor pe care le avem.”
Poliția din Tunisia a arestat mai multe figuri proeminente ale opoziției, relatează Aljazeera. În iulie 2021, președintele Kais Saied a închis Parlamentul, a demis guvernul și a trecut la guvernare prin decret înainte de a rescrie Constituția – mișcări pe care criticii săi le-au considerat o lovitură de stat care a distrus democrația construită după revoluția din 2011. Mai mult de o duzină de persoane, inclusiv politicieni, judecători și figuri din media au fost arestate în ultimele două săptămâni după ce și-au exprimat opoziția față de Saied sau au încercat să mobilizeze proteste împotriva lui. Poliția și Ministerul de Interne au refuzat să comenteze arestările, dar avocații au declarat că unii dintre cei reținuți au fost acuzați de conspirație împotriva securității statului. Președintele a declarat public că unii dintre cei arestați sunt responsabili pentru lipsa de alimente și combustibil pe care economiștii le-au atribuit unei crize a finanțelor publice.
Președintele Moldovei, Maia Sandu, l-a invitat pe liderul american Joe Biden în vizită pe fondul tensiunilor cu Rusia, relatează Reuters. Președintele din Moldova a scris pe Facebook că a extins invitația în cadrul întâlnirii de la Varșovia, la care Casa Albă a declarat că Biden și-a afirmat sprijinul pentru suveranitatea Republicii Moldova. „Am folosit ocazia acestei întâlniri pentru a-i transmite Președintelui Statelor Unite ale Americii că, în situația dificilă în care ne aflăm, cu un război la hotar, avem nevoie și mai mult de sprijinul SUA pentru a ne consolida reziliența economică.” Maia Sandu a declarat în repetate rânduri că se teme că Rusia vrea să destabilizeze Moldova, care este puternic dependentă de gazul rusesc, și a acuzat Moscova săptămâna trecută că ar complota pentru a răsturna conducerea Moldovei. Ea a adoptat o poziție pro-occidentală de când a fost aleasă președinte în 2020 și a condamnat invazia Rusiei în Ucraina. Sub conducerea sa, Moldova și-a asigurat statutul de candidat la Uniunea Europeană.
