Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduardo Hanes
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a anunțat un nou plan de reformă pentru a scoate din criză sistemului sanitar francez, relatează Le Monde. În cadrul vizitei sale la Centrul spitalului Sud Francilien din orașul francez Corbeil-Essonnes, președintele francez a propus accelerarea recrutării asistenților medicali, reorganizarea muncii, repunerea îngrijitorilor în centrul procesului decizional, dar și o remunerare mai mare oferită cadrelor medicale. Totodată, acesta a pledat pentru liberalizarea telemedicinei, furnizarea serviciilor medicale la distanţă, fără prezenţa fizică simultană a personalului medical şi a pacientului. Macron a explicat că la conducerea fiecărui spital va fi stabilit un „tandem administrativ și medical” și că nu vor mai fi impuse taxe de serviciu în spitale din următorul buget al asigurărilor sociale, în favoarea finanțării pentru „obiectivele de sănătate publică”. Proiectul de lege urmează intre în vigoare până în iunie 2023.
Compania farmaceutică germană BioNTech, care a dezvoltat un vaccin inovator împotriva virusului Covid-19, a anunțat că va testa un tratament pentru combaterea cancerului, relatează France24. Proiectul face parte dintr-un nou acord cu guvernul britanic axat pe „imunoterapii împotriva cancerului, vaccinuri împotriva bolilor infecțioase și extinderea amprentei BioNTech în Marea Britanie”, au precizat membrii companiei. Un nou centru de cercetare și dezvoltare cu aproximativ 70 de angajați în Cambridge, cât și un sediu regional la Londra urmează să fie deschise, iar până la sfârșitul anului 2030, până la 10.000 de persoane vor primi imunoterapia adaptată tumorilor individuale, fie în studii, fie ca tratament aprobat. BioNTech lucrează la vaccinuri pe bază de ARNm împotriva malariei, gripei, zona zoster, dar și a altor maladii. Compania a dezvoltat până acum mai multe terapii pentru cancer pe bază de ARNm de când a fost înființată în 2008 și până acum, iar acestea au fost testate pe câteva sute de oameni.
Oficialii ruși au trimis mai multe trupe militare și echipamente către Belarus, în timp ce mai mulți experți s-au arătat îngrijorați că oficialii de la Moscova ar putea folosi teritoriul statului pentru a ataca Ucraina din nord, informează Al Jazeera. Ministerul apărării din Belarus a confirmat vineri sosirea membrilor forțelor armate ale Federației Ruse și a declarat că președintele Aleksandr Lukașenko a vizitat o bază militară unde sunt deja staționate câteva trupe rusești. Purtătorul de cuvânt a mai menționat că cele două țări se pregătesc pentru exerciții comune și că scopul lor este crearea unei forțe comune, „de protecție și apărare a Uniunii Statului [a Rusiei și Belarusului]”. Guvernul belarus a declarat în repetate rânduri că statul nu se va alătura războiului ruso-ucrainean, dar cu toate acestea personalul, armele, echipamentele militare și speciale ale forțelor armate ale Federației Ruse continuă să sosească pe teritoriul țării.
Cartea de memorii „Spare” a Prințului Harry a stârnit controverse și comentarii acuzatoare din partea presei britanice, la doar câteva zile după publicare, menționează France24. Cartea este cea mai recentă destăinuire ostilă din partea lui Harry și a soției sale americane Meghan Markle, după ce au renunțat la atribuțiile regale și s-au mutat în California în 2020. Mai multe publicații de presă precum “Daily Mail”, “The Sun” și “The Guardian” au etichetat cartea ca fiind dincolo de problemele de „interes public incomod” în „spălarea rufelor” în public. În același timp pe Twitter hashtag-ul #ShutUpHarry a început să ia amploare, utilizatorii platformei fiind revoltați de cele mai noi confesiuni ale prințului, considerându-le nejuste. Cartea de memorii „Spare” a Prințului Harry cuprinde mai multe dezvăluiri șocante despre adolescența, tinerețea, dar și deteriorarea relației sale cu familia regală. Printre confesiunile care au provocat rumori pe platformele de socializare și în rândul jurnaliștilor britanici ar fi modul în care moștenitorul tronului, prințul William, l-ar fi împins pe Harry la pământ înainte de căsătoria sa cu Meghan, cu privire la modul în care și-a pierdut virginitatea, a luat droguri și a ucis 25 de talibani în Afganistan. Oficialii de la Palatul Buckingham au păstrat tăcerea cu privire la subiect și nu au oferit niciun comentariu.
Poliția israeliană a arestat două persoane suspectate de vandalizarea a peste 30 de morminte dintr-un cimitir protestant din Ierusalim, precizează Al Jazeera. Potrivit unui comunicat al poliției, cele două persoane, în vârstă de 14 și 18 ani, au fost arestate și urmează să fie aduse la judecată. Arhiepiscopul anglican al Ierusalimului, Hosam Naoum, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că „acest act nu este doar laș, ci și dezgustător, iar orice persoană cu sânge prin vene ar respinge un astfel de comportament”. În același timp, comandantul districtului de poliție din Ierusalim, inspectorul Doron Turgeman, s-a întâlnit cu liderii bisericii și s-a oferit să ajute la repararea pagubelor. Cimitirul protestant, Muntele Sion, are peste 170 de ani și găzduiește membri marcanți ai forțelor armate, dar și ai clerului din orașul sfânt.
Aproximativ treizeci de persoane și-au pierdut viața în timpul protestelor ca urmare a arestării fiului lui El Chapo în Mexic, informează BBC News. Cel puțin 29 de oameni au fost uciși în urma violenței care a izbucnit pe străzile Culiacan-ului în urma arestării lui Ovidio Guzman-Lopez, presupusul șef al puternicului Cartel de Sinaloa. Furioși de arestarea liderului lor, asasini plătiți au blocat străzile, au incendiat mașini și au tras focuri de armă asupra unui aeroport din vecinătate. Ministrul apărării din Mexic a declarat că în urma operațiunii 35 de militari au fost răniți, iar 21 de oameni ai cartelului au fost deținuți. Guzman-Lopez, a fost transportat de către un elicopter la o închisoare de maximă securitate. Acesta este acuzat de constituirea unui grup infracțional organizat, fiind de asemenea arestat în 2019, într-o operațiune similară, dar eliberat la scurt timp în urma reacției violente din partea acoliților cartelului.
Autoritățile din Republica Ciad au anunțat că au dejucat o tentativă de lovitură de stat din partea unor ofițeri, raportează Al-Jazeera. Forțele de ordine din Ciad au declarat într-un comunicat oficial că au dejucat planurile conspiratorilor care erau conduși de către un activist pe nume Baradine Berdei, președintele al Organizației pentru drepturile omului din Ciad. Aceștia au fost deținuți, iar o anchetă a fost deschisă împotriva atentatorilor, ofițerii fiind vizați printre altele de violarea ordinii constituționale și constituire de grup criminal infracțional. Actualmente, statul Ciad este condus de către o juntă militară care a preluat puterea în urma decesului președintelui Idriss Deby. Junta a promis că va ceda puterea după o tranziție pașnică, însă în urma unor proteste, armata a atacat demonstranții și a dovedit că nu intenționează să reconstituie ordinea constituțională firească prea curând.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a refuzat propunerea omologului său rus de a sista focul în timpul Crăciunului ortodox pe rit vechi, etichetând propunerea drept un truc tactic, informează Al Jazeera. Patriarhul Kirill I a solicitat liderului de la Kremlin să ofere un armistițiu de 36 de ore armatei ucrainene, însă acesta a fost refuzat. Zelenski a declarat că ucrainenii sunt ,,mai uniți ca niciodată” și a denunțat oferta de armistițiu, acuzând autoritățile ruse că ,,încearcă să se folosească de Crăciun ca să acopere situația dezastruoasă în care se află armata rusă pe front”. Președintele Statelor Unite ale Americii a împărtășit opinia lui Zelenski, atrăgând atenția asupra ferocității cu care armata Rusiei a intensificat bombardamentele asupra spitalelor, infirmeriilor și bisericilor din Ucraina în data de 25 decembrie precum și în ajunul revelionului.
Republicanul Kevin McCarthy a reușit să obțină numărul necesar de voturi pentru a fi investit în funcția de președinte al Camerei Reprezentanților din Congresul american al SUA, după cea de-a 15-a rundă de voturi, relatează Reuters. Republicanul Kevin McCarthy a fost ales purtător de cuvânt al Camerei Reprezentanților în urma negocierilor și a concesiilor extinse cu facțiunea de extrema dreaptă din cadrul partidului, susținuți de fostul președinte Donald Trump, care s-au opus alegerii acestuia motivând „opiniile moderate” ale lui McCarthy. Politicienii din această facțiune se opun vehement oricărui compromise cu președintele Joe Biden și democrații. Victoria lui McCarthy în cea de-a 15-a rundă a pus capăt celei mai controversate alegeri a purtătorului de cuvânt din ultimii 160 de ani, în mod normal fiind necesar un singur scrutin pentru investirea în funcție a noului reprezentant. Eșecul republicanilor în alegerile de la jumătatea mandatului prezidențial le-au cauzat numeroase probleme, datorită majorității pe muchie de cuțit pe care au obținut-o aceștia în Camera Reprezentanților, de 222 la 212 democrați.
Administrația Biden a impus noi sancțiuni asupra Republicii Iran, precizează CNBC News. Într-o escaladare a rivalității dintre Teheran și Washington, noi sancțiuni au fost impuse asupra statului musulman, pentru a pedepsi vânzarea de drone aeriene către Kremlin de către iranieni. Șase membri din organele de conducere al Qods Aviation Industries – principala companie care se ocupă cu producția de arme în Iran – au fost vizați de sancțiuni. Organizația industrială a spațiului aerian al Iranului a fost de asemenea afectată de sancțiuni. Oficialii Iranului au negat acuzația că ar vinde drone sau alte arme Kremlinului. Janet Yellen, Secretară a Trezoreriei SUA a declarat că ,,Încrederea Kremlinului în traficanții de arme de mâna a doua, precum Iranul, demonstrează disperarea Rusiei în fața bravurii rezistenței Ucrainene și succesul coaliției noastre.”
