Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Andra Așibreiner și Ștefania Guță.
Președintele din Peru, Dina Boluarte, a promis că va organiza alegeri în 2024, pe fondul numărului crescut de proteste care cer eliberarea fostului președinte Pedro Castillo, informează Al Jazeera. Fostul președinte, Pedro Castillo, a fost demis din funcție și arestat în această săptămână. Castillo a fost reținut pentru șapte zile, în urma unor acuzații de „răzvrătire și conspirație.” Protestele au izbucnit rapid în toată țara, mulți susținători ai fostului lider cerând ca Peru să organizeze alegeri în loc să-i permită lui Boluarte să rămână la putere până la încheierea mandatului lui Castillo, în 2026. Protestatarii din Peru au extins demonstrațiile în mai multe regiuni, pe măsură ce solicitările pentru noi alegeri și eliberarea fostului președinte au crescut în toată țara. Sute de persoane au folosit cauciucuri, lemne și pietre pentru a bloca o pistă a aeroportului din Arequipa, în semn de protest. Confruntările dintre protestatari și poliție din orașul Andahuaylas au condus la două decese și cel puțin cinci persoane rănite, inclusiv un ofițer de poliție.
Un protest al opoziției din Muntenegru s-a soldat în confruntări violente, reflectând o criză între taberele pro-occidentale, pro-sârbe și pro-ruse, relatează AP News. Protestul a avut loc în fața clădirii Parlamentului, în timp ce parlamentarii votau pentru eliminarea dreptului președintelui de a numi prim-ministrul. Legea a fost susținută de majoritatea pro-sârbă și pro-rusă din Parlament. Muntenegru, aliat occidental cheie în Balcani s-a aflat într-o criză guvernamentală timp de o lună, fapt care a blocat aderarea țării la procesul de integrare în Uniunea Europeană. Cele mai recente tensiuni au crescut după ce președintele pro-occidental, Milo Djukanovic, a respins nominalizările premierului din coaliția pro-rusă, invocând erori procedurale și susținând că ar trebui organizate alegeri anticipate.
Poliția belgiană a intensificat raziile la birourile Parlamentului European, în timp ce președintele legislaturii s-a angajat să lanseze o anchetă internă asupra acuzațiilor de corupție, informează AP News. Procurorii au declarat că au inițiat investigații asupra presupusului trafic de influență a unei țări din Golf asupra Parlamentului European. Anchetă survine în urma acuzațiilor de corupție, participare la grup infracțional și spălare de bani înaintate asupra patru persoane. Procurorii au refuzat să numească țara suspectată de furnizare de bani sau cadouri oficialilor parlamentului în schimbul favorurilor politice. Multipli membri ai consiliului și o parte din presa belgiană au legat ancheta de Qatar, care găzduiește în prezent Cupa Mondială.
Oficialii din Iran au executat public un tânăr de 23 de ani, marcând al doilea homicid survenit în urma recentelor proteste antiguvernamentale, informează BBC. Majidreza Rahnavard a fost spânzurat în orașul Mashhad, după ce a fost găsit vinovat de înjunghierea a doi paramilitari voluntari ai Forței de Rezistență. Acesta a fost condamnat pentru „ură față de Dumnezeu”. Organizațiile pentru drepturile omului au avertizat comunitatea internațională că protestatarii riscă să fie condamnați la moarte în urma unor procese fictive.
Cel puțin trei atacatori au fost uciși de forțele de securitate din Afganistan după ce au deschis focuri de armă într-un hotel din Kabul, relatează Al Jazeera. Bărbații înarmați neidentificați au deschis focul în incinta unui hotel din Kabul. Martorii au raportat multiple explozii și rafale de focuri de armă. Spitalul de Urgență din Kabul a raportat că a primit 21 de victime, 18 răniți și 3 morți. Ulterior, gruparea Statului Islamic din Irak și Siria (ISIS) a revendicat responsabilitatea pentru atac, printr-un mesaj transmis pe rețeaua de socializare Telegram. În timpul atacului din interiorul hotelului, un incendiu a izbucnit la unul dintre etajele acestuia.
Oficialii de la Kremlin au anunțat că președintele rus, Vladimir Putin, nu va susține anul acesta conferința de presă de sfârșit de an, informează The Guardian. În cadrul conferinței anuale ținute de către șeful de stat, jurnaliștii aveau ocazia de a adresa întrebări liderului și de a primi, totodată, răspuns, fiind o modalitate de a demonstra astfel “transparența” acestuia. Conform declarațiilor, anularea conferinței poate fi pusă pe seama situației din Ucraina, care a condus Kremlinul la izolarea internațională. Astfel, anularea acesteia elimină posibilitatea ca oficialul să fie nevoit să justifice acțiunile Rusiei în ceea ce privește strategia de război, retragerile militare, mobilizarea în masă, precum și maltratarea recruților ruși, atât pe front, cât și în timpul antrenamentelor.
Miniștrii de externe ai țările Uniunii Europene au declarat impunerea unor noi serii de sancțiuni asupra guvernului de la Teheran în urma represiunilor regimului asupra protestatarilor, relatează DW. Anunțul noilor sancțiuni a venit în urma celei de-a doua executări a unui protestatar. Noul set de sancțiuni a vizat înalți oficiali iranieni de securitate, un cleric, radiodifuziunea Republicii Islamice Iran, precum și directorul acesteia și un prezentator de știri, acuzați pentru difuzarea mărturisirilor forțate ale deținuților. De asemenea, au fost vizați și opt producători de drone și comandanți ai forțelor aeriene care au furnizat drone Rusiei.
Departamentul Trezoreriei Statelor Unite ale Americii a declarat că a emis noi sancțiuni împotriva persoanelor acuzate de corupție și încălcarea drepturilor omului în Zimbabwe, informează DW. Conform oficialilor americani, persoanele în cauză au avut legături directe cu omul de afaceri Kudakwashe Tagwirei, acuzat că și-a exploatat în mod continuu puterea pentru a obține influență în rândul oficialilor din Zimbabwe. Printre persoanele vizate de noile sancțiuni se numără Sandra Mpunga, soția lui Tagwirei și Emmerson Mnangagwa Jr., fiul președintelui din Zimbabwe, care este responsabil pentru relațiile de afaceri ale președintelui cu Tagwirei.
Planul național de Redresare și Reziliență al Ungariei a fost acceptat de către Consiliul Uniunii Europene, informează Consiliul European. În cadrul unei întâlniri al Comitetului Reprezentanților Permanenți, ambasadorii statelor membre UE au sfătuit Consiliul să aprobe planul național al Ungariei, prin care aceasta va dispune de un ajutor în valoare de 5,8 miliarde de euro sub formă de granturi. Planul Ungariei prevede un set de reforme și investiții pentru măsuri care sprijină obiectivele climatice cum ar fi sistemele de energie solară, decarbonizarea, energia regenerabilă și măsuri de digitalizare, precum digitalizarea transporturilor, energiei și asistenței medicale care vor duce în timp la dezvoltarea economică pe termen lung. Planul include, de asemenea, un set cuprinzător de reforme instituționale pentru consolidarea statului de drept, cum ar fi lupta împotriva corupției, promovarea achizițiilor publice competitive și întărirea independenței sistemului judiciar.
