Home / A fost azi în lume / 2022 / A fost 13 decembrie în lume – Un adolescent de etnie romă, împușcat de poliția din Grecia în timpul unei urmăriri, a decedat, trupele indiene și chineze s-au confruntat la granița disputată din munții Himalaya, iar miniștrii Afacerilor Europene au convenit să recomande ca Bosniei-Herțegovina să i se acorde statutul de candidată la aderarea la UE
Sursă foto: Reuters

A fost 13 decembrie în lume – Un adolescent de etnie romă, împușcat de poliția din Grecia în timpul unei urmăriri, a decedat, trupele indiene și chineze s-au confruntat la granița disputată din munții Himalaya, iar miniștrii Afacerilor Europene au convenit să recomande ca Bosniei-Herțegovina să i se acorde statutul de candidată la aderarea la UE

Material realizat de Anna Iosif și Mădălina Robu

 

Parlamentul din Noua Zeelandă a adoptat o nouă legislație prin intermediul căreia viitoarele generații nu vor mai putea cumpăra tutun, relatează BBC. Parlamentul neozeelandez a adoptat legea de interzicere a achiziționării de tutun începând cu persoanele născute după anul 2008, însemnând că, până în anul 2050, o persoană de 40 de ani va fi prea tânără pentru a mai putea cumpăra tutun. Ministrul Sănătății din Noua Zeelandă, Ayesha Verrall, a inițiat legea, declarând că este un pas către un viitor fără fumat. De asemenea, aceasta a motivat decizia prin faptul sistemul de sănătate va economisi 5 miliarde de dolari neozeelandezi, care ar fi putut fi utilizați pentru bolile cauzate de fumatul excesiv. Rata de fumători în rândul populației din Noua Zeelandă a ajuns la cel mai scăzut procent, și anume 8% din cetățeni fumând zilnic. Totuși, criticii legii au avertizat că decizia ar putea duce la creșterea pieței negre pentru tutun și la falimentul magazinelor mici.

Oficiali ai statelor americane Alabama și Utah au interzis utilizarea aplicației TikTok pe dispozitivele și calculatoarele guvernamentale, informează Reuters. Alabama și Utah s-au alăturat statelor americane în care a fost interzisă utilizarea aplicației TikTok pe toate dispozitivele guvernamentale, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea națională. Decizia a venit în urma avertismentelor directorului FBI, Christopher Wray, care a declarat că guvernul din China ar putea folosi aplicația pentru a colecta datele a milioane de utilizatori americani. Guvernatorul din Alabama, Kay Ivey, a motivat decizia, susținând că „în mod tulburător, TikTok colectează cantități mari de date, dintre care multe nu au nicio legătură legitimă cu scopul presupus al aplicației de partajare a videoclipurilor”. 

Autoritățile din Bangladesh au arestat liderul celui mai mare partid musulman din țară, pe fondul mai multor proteste antiguvernamentale, relatează Al Jazeera. Liderul partidului Jamaat-e-Islami, cel mai mare partid musulman din Bangladesh, a fost arestat de autorități, la câteva zile după ce a anunțat că partidul se va alătura protestelor conduse de opoziție, care solicită demisia prim-ministrului Sheikh Hasina și crearea unui guvern interimar care să organizeze alegeri libere și corecte. Arestarea liderului a venit pe fondul numeroaselor proteste împotriva guvernului, alimentate de creșterea prețurilor la combustibil și a costului vieții în țară. Prim-ministrul se află la conducere din anul 2009, guvernul ei primind numeroase critici din partea activiștilor pentru drepturile omului.

Un adolescent de etnie romă, împușcat de poliția din Grecia în timpul unei urmăriri, a decedat, conform Al Jazeera. Tânărul de etnie romă, în vârstă de 16 ani, care a fost împușcat de autoritățile grecești în timpul unei urmăriri pe fondul unei presupuse chitanțe neplătite de la benzinărie, a decedat la mai bine de o săptămână de la incident. Evenimentul a dus la numeroase proteste ale membrilor comunității rome în mai multe orașe din Grecia. Comunitatea de romi consideră crima ca fiind motivată de rasism, dat fiind că mai mulți bărbați romi au fost răniți sau împușcați mortal în ultimii ani. Ofițerul care a tras focul a fost suspendat și se află în arest la domiciliu. Acesta a motivat gestul prin faptul se temea pentru viețile colegilor săi.

Susținătorii fostului președinte din Brazilia, Jair Bolsonaro, au încercat să invadeze sediul poliției din capitală, informează Politico. Înregistrările video care au circulat pe canalele locale de televiziune și pe rețelele sociale îi înfățișau pe susținătorii fostului președinte confruntându-se cu poliția, incendiind mai multe vehicule și încercând să invadeze sediul poliției federale din capitala Brasilia. De când Jair Bolsonaro a pierdut alegerile prezidențiale în fața lui Luiz Inácio Lula da Silva, mulți dintre susținătorii săi s-au adunat în afara cazărmilor militare din întreaga țară, refuzând să admită înfrângerea și cerând forțelor armate să intervină. Autoritatea electorală a națiunii i-a acordat lui Lula da Silva și vicepreședintelui său o certificare oficială, confirmând victoria lor, fapt care a dus la încercarea susținătorilor lui Bolsonaro de a invada sediul poliției. 

Trupele indiene și chineze s-au confruntat la granița disputată din munții Himalaya, acesta fiind primul incident cunoscut în aproape doi ani între cele două puteri asiatice deținătoare de arme nucleare, relatează CNN. Într-o declarație, reprezentanții Ministerului Apărării din India au anunțat că soldații din ambele tabere au suferit răni ușoare în timpul conflictului ce a avut loc în sectorul Tawang, o regiune îndepărtată, inospitalieră, ce se învecinează cu sudul Chinei. Controversata frontieră ce măsoară 3.379 de kilometri a fost mult timp sursa neînțelegerilor dintre New Delhi și Beijing, tensiunile crescând brusc în iunie 2020, când luptele corp la corp dintre cele două părți au dus la moartea a cel puțin 20 de soldați indieni și patru chinezi în Aksai Chin-Ladakh. Adresându-se parlamentarilor, ministrul indian al Apărării, Rajnath Singh, a acuzat trupele Armatei Populare de Eliberare a Chinei că încearcă să schimbe „unilateral” status quo-ul, încercând să treacă linia de control real, granița de facto a celor două state. Oficialii Ministerului de Externe al Chinei nu au recunoscut incidentul în mod direct.

Fostul președinte din Peru, Pedro Castillo, a negat acuzațiile de conspirație și rebeliune, după destituirea din funcție și arestarea sa săptămâna trecută, informează CNN. Castillo a fost pus sub acuzare și arestat după ce și-a anunțat intenția de a dizolva Congresul și de a instala un guvern de urgență. Castillo și-a făcut apariția într-o ședință de judecată virtuală pentru a face apel ordinului său de detenție de șapte zile, acțiune ce a fost în cele din urmă respinsă de judecătorul Cesar San Martin. În timpul audierii, Castillo a respins acuzațiile, considerând că detenția sa este arbitrară și injustă. În orașele din toată țara au izbucnit demonstrații în sprijinul lui Castillo, uneori marcate de confruntări cu forțele de securitate al statului. Cel puțin șase persoane au decedat în cadrul demonstrațiilor, inclusiv două persoane minore, iar cel puțin 47 de persoane au fost spitalizate în urma protestelor din orașele Lima, Apurímac, Huancavelica și Arequipa. Manifestanții au cerut alegeri generale, dizolvarea Congresului și crearea unei noi adunări constitutive. 

Reprezentanți ai peste 50 de state și organizații internaționale au promis că vor oferi 1 miliard de euro drept ajutor pentru Ucraina, cu scopul de a menține țara aprovizionată, conform Euronews. Oficialii prezenți la o conferință organizată la Paris au fost informați de către președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, cu privire la necesitățile pe care le are țara sa pentru a supraviețui temperaturilor scăzute și atacurilor rusești asupra infrastructurilor energetice. Reprezentanții Ucrainei au estimat nevoile imediate la aproximativ 800 de milioane de euro. Ministrul francez de externe, Catherine Colonna, a citit lista de sprijin: 415 milioane de euro pentru energie, 25 milioane de euro pentru apă, 38 milioane de euro pentru alimente, 17 milioane de euro pentru sănătate, 22 milioane de euro pentru transport, iar 493 milioane de euro încă nu au fost alocați. Premierul ucrainean, Denys Shmyhal, prezent la întâlnire, a salutat eforturile de sprijin. El a mulțumit pentru ajutorul acordat și a declarat că Ucraina nu va cădea în „întuneric” iarna aceasta.

Miniștrii Afacerilor Europene au convenit să recomande ca Bosniei-Herțegovina să i se acorde statutul de candidată la aderarea la Uniunea Europeană, relatează Euronews. Decizia luată în cadrul unei întâlniri de la Bruxelles așteaptă să fie aprobată de liderii statelor membre în cadrul unui summit. Hotărârea a fost deja salutată de Comisarul pentru politica europeană de vecinătate și negocierile de extindere, Oliver Varhelyi, care a declarat, într-un mesaj postat pe  Twitter, că „drumul spre UE este deschis”. Bosnia-Herțegovina se alătură Serbiei, Albaniei, Macedoniei de Nord și Muntenegrului printre națiunile din Balcani pentru a câștiga candidatura oficială. Reprezentanții din Kosovo lucrează în direcția aceluiași obiectiv. Cu toate acestea, pot trece ani întregi până ce calitatea de membru deplin este acordată statului. Cu structurile interne complexe și compoziția multietnică, reprezentanții Bosniei și Herțegovinei au mult de lucru pentru a realiza reformele cerute de Bruxelles pentru a deveni membru cu drepturi depline. 

Înalți diplomați din Statele Unite ale Americii, Coreea de Sud și Japonia au convenit să intensifice eforturile de reducere a activităților cibernetice ilicite ale Coreei de Nord, informează ABC News. Reuniți în capitala Indoneziei, cei trei reprezentanți responsabili de programul nuclear al Coreei de Nord au convenit, de asemenea, să își consolideze cooperarea trilaterală în materie de securitate cu privire la avansarea arsenalelor nucleare ale Coreei de Nord. În același timp, Coreea de Nord s-a aflat sub 11 runde de sancțiuni ale Națiunilor Unite impuse pentru testele sale nucleare. Oficialii sud-coreeni au declarat recent că reprezentanții Coreei de Nord au apelat la criminalitatea cibernetică și transferurile ascunse de mărfuri neautorizate ca o modalitate de a încalca sancțiunile ONU. În ultimele luni, Coreea de Nord a testat zeci de rachete, inclusiv arme balistice puternice care au zburat deasupra Japoniei și au demonstrat potențialul de a ajunge pe continentul american. Cu toate acestea, Consiliul de Securitate al ONU nu a reușit să adopte noi sancțiuni împotriva Coreei de Nord din cauza opoziției Chinei și Rusiei, doi membri cu drept de veto ce se află în conflict cu Statele Unite. 

 

Despre PoliticALL

Vezi și

Sursa foto: Reuters

A fost 19 martie în lume – Donald Trump a reiterat angajamentul SUA față de NATO, Vladimir Putin a câștigat al cincilea mandat ca președinte al Rusiei, iar Organizația Mondială a Meteorologiei (WMO) a confirmat că 2023 a fost cel mai cald an înregistrat

Material realizat de Mihai Turcu Ministrul chinez al Afacerilor Externe, Wang Yi, a început o …