Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Beatrice Vieru și Eduard Hanes
Statele Unite ale Americii au impus sancțiuni asupra a trei oficiali nord-coreeni asociați cu recentele testări ale rachetelor balistice ale statului, informează BBC. Conform acestor sancțiuni, toate activele din SUA ale oficialilor nord-coreeni vor fi înghețate, iar orice tranzacție cu orice companie sau persoană fizică din SUA va fi interzisă. Acțiunile au fost întreprinse în strânsă colaborare cu Japonia, Coreea de Sud și Uniunea Europeană. Coreea de Nord a lansat, anul acesta, un număr record, de peste 60 de proiectile, testând mai multe rachete balistice, având obiectivul să țintească un punct predeterminat. Coreea de Nord a efectuat șase teste nucleare între 2006 și 2017 și a finalizat pregătirile pentru un al șaptelea test. Experții susțin că există probabilitatea ca un nou dispozitiv nuclear compact să fie testat. De asemenea, Coreea de Nord lucrează și pentru a-și îmbunătăți rachetele cu rază scurtă de acțiune și capacitățile militare convenționale. Lansările recente au demonstrat necesitatea ca toate țările să pună în aplicare pe deplin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, care sunt menite să împiedice Coreea de Nord să obțină tehnologiile, materialele și veniturile de care are nevoie pentru a-și dezvolta armamentul.
Un înalt oficial al președintelui Ucrainei, Volodimir Zelenski, a dezvăluit că până la 13.000 de soldați ucraineni au fost uciși de la începutul războiului ruso-ucrainean, menționează BBC. Mykhailo Podolyak, consilierul lui Zelenski, a făcut dezvăluirile într-un interviu pentru postul de televiziune ucrainean, Channel 24. „Avem evaluări oficiale ale Statului Major General, evaluări oficiale ale comandantului șef, Zelenski, și variază de la 10.000 la 12.500-13.000 de uciși”, a declarat Podolyak. Acesta a mai precizat și că până la 100.000 de soldați ruși au fost uciși de la începutul invaziei din 24 februarie și până în prezent și că alți 100.000 până la 150.000 au fost răniți sau declarați dispăruți. Serviciul rus al BBC a stabilit că cel puțin 9.311 din soldații ruși de toate gradele au fost uciși de la începutul războiului, în timp ce numărul real al morților ar putea depăși 18.600.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a anunțat că își va încheia vizita oficială de stat de trei zile în Statele Unite ale Americii cu o deplasare la New Orleans, în statul Louisiana, unde va promova Francofonia, relatează Le Monde. Macron s-a angajat în crearea unui fond de finanțare a educației în limba franceză, „pentru a sprijini învățarea limbii franceze oriunde în SUA, de la grădiniță până la universitate”. Un alt subiect major care a fost inclus în agenda vizitei la New Orleans este reprezentat de problema dereglărilor climatice. În cadrul vizitei, au fost planificate mai multe interviuri cu companiile angajate în problemele energetice și climatice. Totodată, Ministerul Afacerilor Externe, Catherine Colonna, și guvernatorul Louisianei, John Bel Edwards, s-au angajat să semneze și ei un acord privind tranziția energetică din acest stat, statul Louisiana fiind un mare producător de gaze naturale și petrol. Această vizită are o mare încărcătură simbolică, New Orleans, un oraș emblematic al legăturilor istorice franco-americane după ce acesta a fost vândut americanilor de către Napoleon Bonaparte în 1803.
Prim-ministrul Australiei, Anthony Albanese, s-a întâlnit cu omologul său finlandez, Sanna Marin, la Kirribilli House din Sydney, pentru a discuta despre capacitățile de apărare ale Europei și interesele politice comune, informează Skynews. Ambii lideri au lansat o declarație comună în care au confirmat relația „deschisă și productivă” dintre Australia și Finlanda. În cadrul reuniunii s-a discutat atât despre gestionarea și aprovizionarea surselor de energie, cât și despre investițiile în tehnologii de ultimă generație, emergente de încredere, necesare pentru a promova stabilitatea economică, politică, socială și de mediu. Cei doi lideri și-au reafirmat angajamentul de a face față provocărilor globale urgente precum respectarea drepturilor omului, stoparea tuturor formelor de violență sexuală și de gen, dar și găsirea unor soluții inovatoare legate de problema schimbărilor climatice. Cei doi prim-miniștri au condamnat, totodată, invazia brutală a Ucrainei de către Rusia, care a încălcat legile internaționale, cerând încetarea războiului. Vizita prim-ministrului Sanna Marin la Kirribilli House din Sydney reprezintă prima dată când un prim-ministru al Finlandei vizitează Australia.
Comitetul ONU pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (CERD) a cerut sancționarea manifestărilor de rasism și ură rasială din Franța, menționează Le Monde. Cei 18 experți independenți ai CERD au emis o serie de observații și recomandări, după ce au examinat politica Franței privind grupurile minoritare de pe teritoriul statului. Comitetul este preocupat de persistența și amploarea discursului rasist și discriminatoriu din mass-media, dar și de persistența discursurilor rasiste rostite de liderii politici. Experții solicită Franței să includă în legislația sa definiția și interzicerea profilării rasiale sau etnice, și să se asigure că poliția și forțele de ordine aplică legea în mod corespunzător. Potrivit experților, minoritățile, în special persoane de origine africană, de origine arabă, romii și cetățeni care nu sunt francezi, sunt cele mai predispuse pentru a deveni victimele remarcilor și actelor rasiste și discriminatorii.
Grupul statelor G7 a anunțat că se va alătura plafonului impus de Uniunea Europeană asupra petrolului rusesc, informează Deutsche Welle. La scurt timp după primirea permisiunii din partea reprezentanților polonezi cu privire la stabilirea plafonului de 60 de dolari per baril de petrol rusesc, statele membre ale grupului G7 au declarat că se vor alătura inițiativei. Janet Yellen, trezorierul american, a declarat că ,,decizia de astăzi este culminația a luni de efort din partea coaliției noastre”. Ca efect al deciziei, Uniunea Europeană, grupul G7 și Australia au comunicat faptul că vor impune un embargo asupra petrolului nerafinat provenit din Rusia. Andrzej Sadoś, reprezentantul permanent al Poloniei pe lângă UE, a precizat că embargoul este una dintre cele mai semnificative sancțiuni adoptate împotriva Rusiei de la începutul războiului.
Forțele de ordine israeliene au omorât un demonstrant palestinian în urma conflictelor din Cisiordania, relatează France24. Purtătorul de cuvânt al forțelor de ordine israeliene a declarat că polițiștii de frontieră au fost abordați de mai mulți suspecți în orașul Huwara, unul dintre aceștia fiind înarmat cu un cuțit. Răspunsul poliției s-a soldat cu un mort și câțiva răniți. Reprezentanții municipalității Huwara neagă acuzația conform căreia palestinienii ar fi provocat forțele de ordine. ,,Un soldat israelian l-a aruncat la pământ și l-a împușcat direct, de la mică distanță”, a declarat un martor despre moartea protestatarului palestinian. Intensificarea violențelor în Cisiordania din ultima perioadă au îngrijorat comunitatea internațională, existând temeri cu privire la reînceperea războaielor. Cisiordania se află sub controlul de facto al forțelor israeliene încă din 1967.
Directorul FBI a atras atenția cu privire la riscurile de securitate ale platformei TikTok, precizează AP News. Chris Wray, directorul FBI, a avertizat americanii cu privire la controlul sporit pe care statul chinez îl exercită asupra platformei populare în rândul tinerilor din Occident. Acesta a precizat că statul chinez are posibilitatea de a controla algoritmul de recomandare al aplicației, ceea ce le-ar putea permite să ,,manipuleze tipul de conținut” afișat. Directorul FBI a mai declarat că „aceste instrumente servesc guvernului chinez care nu ne împărtășește valorile democratice, și care are un obiectiv opus a ceea ce este în interesul Statelor Unite”. Aceleași îngrijorări au fost prezentate congresmenilor americani în urmă cu o lună, iar FBI-ul menține un dialog instituțional cu Washington în ceea ce privește chestiunea Tiktok. În 2020, administrația Trump a încercat să interzică aplicația în urma acuzațiilor de spionaj.
Forțele Democratice Siriene au declarat că nu vor mai coordona operațiuni împotriva Statului Islamic după atacurile provenite din partea Republicii Turcia, menționează Al Jazeera. Forțele democratice siriene (F.D.S.) au fost acuzate de Turcia că ar fi în spatele atacului cu bombă din Istanbul, care a avut loc pe data de 13 noiembrie. Grupul F.D.S. a negat acuzațiile și a anunțat ca nu va mai colabora în operațiunile de contraterorism alături de Statele Unite ale Americii și partenerii ei din cauza agresivității statului turc. F.D.S., care este compus predominant din grupul kurd Unitățile de Apărare ale Poporului (U.A.P.), unul dintre aliații majori ai armatei SUA în regiune împotriva Statului Islamic. Totuși, Ankara consideră U.A.P. ca pe o filială siriană a grupului Partidul Muncitorilor din Kurdistan (P.M.K.) care are statutul de grupare teroristă în Turcia și care a fost implicat în numeroase atacuri din anul 1984 și până în prezent. În ultimele săptămâni, Ankara a intensificat operațiunile de bombardament și atacurile aeriene asupra kurzilor din nordul Siriei, ca urmare a pregătirii unui atac terestru țintit împotriva U.A.P.
Prim-ministrul Malaeziei, Anwar Ibrahim, a anunțat că va deține și funcția de Ministru al Finanțelor în noul guvern, relatează ABC News. Anwar Ibrahim a anunțat că va coordona el însuși Ministerul Finanțelor, pentru că dorește să reformeze sistemul și să revitalizeze încrederea în economie. Acesta a mai ocupat funcția de Ministru având același portofoliu, în anii ’90. Numirea lui Anwar a pus capăt instabilității politice produse de eșecul alegerilor generale în urma cărora nu a existat un câștigător clar. În cele din urmă, Anwar a reușit să compună o coaliție alături de foștii săi rivali, însă guvernul său este sub presiune atât din partea populației, cât și a membrilor de coaliție. Misiunea lui Anwar presupune asigurarea stabilității guvernului său, ceea ce explica alegerea sa de a conduce Ministerul Finanțelor.
