Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Doina Bulearcă și Ilinca Bîrcă
Marea Britanie a anunțat că vrea să trimită armament modern Moldovei pentru a o proteja de amenințarea de invazie a Rusiei, informează Reuters. Secretarul britanic de externe, Liz Truss, a declarat că președintele rus, Vladimir Putin, este hotărât să creeze o „Rusie mai mare”, chiar dacă invazia sa în Ucraina nu a fost un succes rapid. Rusia a numit invazia lansată la 24 februarie o „operațiune militară specială” menită să dezarmeze Ucraina și să o scape de naționaliștii radicali anti-ruși. Ucraina și aliații săi au respins acest lucru drept un pretext fără temei pentru război. Moldova, care se învecinează cu Ucraina la sud-vest, nu este membră a alianței NATO. Truss a declarat că au loc discuții pentru a se asigura că apărarea Moldovei poate descuraja orice viitor atac. Dacă planurile lui Truss vor fi adoptate, membrii NATO ar furniza Moldovei armament modern, înlocuind echipamentul ei din epoca sovietică, și vor instrui soldații cu privire la modul de utilizare.
Turcia: Mii de oameni au protestat împotriva condamnării lui Canan Kaftancioglu, politician reprezentativ al opoziției, relatează Deutsche Welle. Manifestațiile urmează unei decizii a Curții Supreme de Apel a țării de a menține o pedeapsă de aproape cinci ani de închisoare pentru Canan Kaftancioglu pentru insultarea președintelui și a statului, pe baza postărilor sale de pe Twitter din 2012 până în 2017. Kaftancioglu este șeful filialei din Istanbul a Partidului Popular Republican (CHP) și este una dintre cele mai puternice voci din partid. În 2019, Partidul Popular Republican a jucat un rol esențial în alegerile municipale de la Istanbul, în care o victorie a CHP a pus capăt unor 25 de ani de guvernare ai partidului președintelui Recep Tayyip Erdogan și al predecesorilor săi. Criticii consideră condamnarea lui Kaftancioglu ca parte a represiunii împotriva opoziției impusă de Erdogan înaintea alegerilor prezidențiale de anul viitor. Protestatarii au scandat sâmbătă „Drepturi, lege, justiție” , într-o dovadă de sprijin și solidaritate pentru Kaftancioglu.
Erdogan a purtat o discuție oficială cu Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, despre perspectivele de aderare la NATO pentru Finlanda și Suedia, conform Al Jazeera. Președintele Turciei i-a transmis lui Stoltenberg faptul că Suedia și Finlanda trebuie să abordeze preocupările Ankarei înainte de a putea susține candidatura lor de aderare. Turcia a acuzat mult timp țările nordice, în special Suedia, care are o comunitate puternică de imigranți turci, că găzduiesc rebeli kurzi în afara legii, precum și susținători ai lui Fethullah Gulen, predicatorul cu sediul în SUA dorit în urma loviturii de stat eșuate din 2016. Opoziția Turciei a aruncat un obstacol potențial major în calea posibilelor perspective de apărare ale națiunilor nordice, deoarece este necesar un consens din partea tuturor statelor membre în deciziile NATO.
Șeful cabinetului ucrainean, Andriy Yermak, a declarat că nu va fi luat în considerare un armistițiu dacă nu se respectă integritatea teritorială a Ucrainei, relatează The Guardian. Acesta a mai declarat că „războiul trebuie să se termine cu restaurarea integrității și suveranității teritoriale complete ale Ucrainei”. Președintele polonez Andrzej Duda a oferit sprijinul guvernului de la Varșovia, relatându-le politicienilor de la Kiev că comunitatea internațională a trebuit să îi ceară Rusiei retragerea completă și că sacrificarea oricărei părți din teritoriul ucrainean ar fi o „lovitură puternică” pentru Vest. Duda a mai adăugat că „au apărut voci îngrijorate, care spuneau că Ucraina ar trebui să cedeze în fața cererilor lui Putin. Doar Ucraina are dreptul de a decide asupra propriului viitor.”
Președintele Statelor Unite, Joe Biden, susține numirea Japoniei ca membru permanent în cadrul Consiliului de Securitate al ONU, relatează Reuters. În cadrul vizitei de stat a președintelui american în Japonia, președintele american a susținut această declarație în urma cererilor recente de reformare a Consiliului de Securitate al ONU ce au survenit drept consecință în urma invaziei ruse în Ucraina. Printre cei cinci membri permanenți ai Consiliului se numără Federația Rusă, China SUA, Franța și Regatul Unit, iar membrii permanenți au drept de veto asupra rezoluțiilor adoptate de Consiliu.
Oficialii ucraineni extind legea marțială și mobilizarea generală pentru încă trei luni, relatează Euronews. Parlamentul ucrainean a ratificat cu majoritate absolută două decrete prezidențiale pentru extinderea legii marțiale până la data de 23 august. Forțele ruse încearcă ocuparea orașelor Sloviansk și Sievierodonetsk, dar forțele de apărare ucrainene împiedică acest lucru. De asemenea, armata rusă și-a intensificat ofensiva în regiunea de est a Donbasului, atacurile fiind concentrate în Luhansk.
Un judecător american a decis ca restricțiile legate de COVID-19 impuse la granița de sud a Statelor Unite să fie în continuare respectate, relatează Associated Press. Decizia judecătorească survine după ce președintele american Joe Biden a anunțat intenția administrației sale de a ridica restricțiile impuse asupra migranților care solicită azil de săptămâna viitoare la granița cu Mexic. Reprezentanți din Departamentul de Justiție american au anunțat că vor apela decizia. Migranții de la granița sudică au fost expulzați de mai mult de 1.9 milioane de ori din martie 2020, pe fondul legislației de sănătate care interzice cererile de azil pe timpul pandemiei.
Ministerul de Externe al Iranului a negat afirmațiile conform cărora statul ar „compromite” poziția în negocierile indirecte cu Statele Unite pentru a restabili acordul nuclear din 2015 cu puterile mondiale, relatează Al Jazeera. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Saeed Khatibzadeh, a declarat că liderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, nu a menționat niciun compromis față de emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad Al Thani, când s-au întâlnit la Teheran la începutul acestei luni. Khamenei i-a transmis emirului că „întotdeauna a susținut că negocierile trebuie să dea rezultate, nu să piardă timpul”, iar „americanii știu ce trebuie să facă în acest sens”, a afirmat Khatibzadeh pentru site-ul de știri semi-oficial Tasnim. „Din contextul remarcilor liderului reiese foarte clar că mingea se află în terenul SUA, care trebuie să ia decizii politice înțelepte pentru a-și îndeplini obligațiile”, a declarat acesta.
Israelul și Elveția sunt ultimele țări care au confirmat cazuri de variola maimuței, ceea ce duce numărul total de țări care au raportat focare de infecție la 14, informează BBC. Ambele țări au declarat că au identificat câte o persoană infectată care a călătorit recent, dar reprezentanții din Israel au menționat că investighează alte cazuri suspecte. Peste 80 de cazuri au fost confirmate în focarele recente din Europa, SUA, Canada și Australia. Variola maimuței este cea mai întâlnită în părțile Africii Centrale și de Vest. Aceasta nu tinde să se răspândească ușor între oameni, iar riscul pentru publicul larg este scăzut. Boala este de obicei ușoară și majoritatea oamenilor se recuperează în câteva săptămâni, potrivit Serviciului Național de Sănătate din Marea Britanie.
Reprezentanții Coreei de Nord au declarat că numărul infectărilor de COVID-19 au început să scadă în cadrul populației nord-coreene, relatează CNN. Din cauza lipsei de raportori independenți în interiorul statului autoizolat, cifrele nu sunt confirmate în totalitate. Președintele american, Joe Biden, a declarat că guvernul Statelor Unite ale Americii s-a oferit să asigure doze de vaccin Coreei de Nord, dar guvernul de la Pyongyang încă nu a emis un răspuns oficial. Pe lângă răspândirea virusului, administrația nord-coreeană se confruntă cu lipsa de hrană provocată parțial de blocarea strictă a frontierelor pentru mitigarea răspândirii COVID în rândul populației sale.
