Material realizat de Delia Afilipoaie și Lara Popescu
Granițele Australiei s-au redeschis pentru vizitatorii internaționali, conform BBC. Australia și-a deschis granițele internaționale pentru prima dată în ultimii doi ani, reunind multe familii și stimulând turismul. Guvernul de la Canberra a impus unele dintre cele mai stricte interdicții de călătorie din lume, după închiderea țării din martie 2020 cauzată de Covid. Cu mici excepții, doar cetățeniilor australieni le-a fost permis să se întoarcă în țară la finalul anului trecut, iar majoritatea vizitatorilor au trebuit să aștepte. Conform condițiilor de intrare în țară, vizitatorii care dispun de schema completă de vaccinare nu trebuie să stea în carantină, în timp ce turiștii nevaccinați sunt nevoiți să stea în izolare într-un hotel timp de 14 zile, din fondurile proprii. Turiștii pot vizita toate statele, cu excepția Australiei de Vest, care rămâne închisă până pe 3 martie iar intrarea va necesita trei doze de vaccin.
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a anunțat că toate restricțiile Covid se vor încheia începând de joi în Anglia, iar testarea gratuită în masă va înceta de la întâi aprilie, relatează BBC. Dezvăluind planul său de a „trăi cu Covid,” premierul le-a mărturisit parlamentarilor că obligația legală de a se izola a celor care au fost testați pozitiv va fi abandonată. Johnson a declarat că începând cu întâi aprilie, furnizarea testării gratuite va fi direcționată către persoanele din categoriile cele mai vulnerabile . De asemenea, ajutorul financiar pentru izolare în valoare de 500 de lire sterline pentru persoanele cu venituri mici se va încheia în această săptămână. Partidele de opoziție au declarat că planul premierului de ieșire din pandemie este prea brusc, exprimându-și totodată îngrijorarea față de reducerea planurilor de testare gratuită.
Șapte copii au fost uciși într-un atac aerian al forțelor nigeriene în statul vecin Niger, conform CNN. Un guvernator local, televiziunea de stat și o organizație umanitară au declarat că armata Nigeriei a ucis și rănit mai mulți copii într-un atac aerian. Cu toate acestea, forțele armate ale Nigeriei au anunțat că ancheta este în desfășurare. Organizația umanitară Médecins Sans Frontières (MSF sau „Medici Fără Frontiere”), care a îngrijit o parte din persoanele rănite, a confirmat atacul. Aceasta a comunicat că 12 persoane au decedat, inclusiv patru copii. Locuitorii din Nachadé, satul unde a avut locul atacul, aflat la câțiva kilometrii de granița cu Nigeria, le-au mărturisit membriilor MSF că forțele nigeriene urmăreau anumiți suspecți care au fugit dintr-un oraș de frontieră.
Forțele de salvare au extins o misiune de căutare pentru cele 10 persoane care rămân dispărute după ce un feribot a luat foc în largul coastei insulei grecești Corfu, conform Euronews. Feribotul italian Euroferry Olympia a luat foc acum patru zile. În acest timp, 281 de oameni au fost salvați, dar căutarea în interiorul vasului de 183 de metri continuă. Un număr de 42 de salvatori și două elicoptere au participat la stingerea incendiului și la căutarea dispăruților. Majoritatea pasagerilor au fost salvați imediat de la declanșarea incendiului, doar unul dintre aceștia fiind salvat ulterior. De asemenea, corpul unui șofer din Grecia, în vârstă de 58 de ani, a fost găsit duminică într-un camion carbonizat, marcând primul deces confirmat de pe vas. Până în prezent, 279 de pasageri înregistrați au fost salvați, precum și doi migranți afgani ilegali, stârnind temeri că alte persoane s-ar fi putut urca la bord fără a fi înregistrate.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin a recunoscut cele două regiuni separatiste din estul Ucrainei, Donețk și Luhansk, drept entități independente, informează Reuters. Într-un lung discurs televizat, Putin a descris Ucraina drept o parte esențială a istoriei Rusiei, declarând că Ucraina de Est reprezintă „vechi pământuri rusești,” și concluzionând cu faptul că este încrezător că poporul rus va sprijini decizia sa. Recunoașterea zonelor controlate de autoritățile rebele ar putea deschide calea pentru Moscova de a trimite forțe militare în cele două regiuni separatiste, Donețk și Luhansk, și de a susține că poate interveni drept aliat pentru a proteja locuitorii regiunilor de autoritățile ucrainene. Prin decizia sa, președintele Rusiei a ignorat în mod direct avertizările din partea occidentului precum un astfel de decret ar fi ilegal, ar înceta orice negociere de pace și ar declanșa sancțiuni împotriva Moscovei.
Miniștrii de externe ai Uniunii Europene (UE) s-au întâlnit la Bruxelles pentru a discuta despre posibilele modalități de atenuare a tensiunilor din Bosnia, în încercarea de a preveni eventuala destrămare a țării, informează Euronews. Întâlnirea a avut loc în timp ce acordurile de pace de la Dayton, finalizate acum 26 de ani, continuă să fie puse sub semnul întrebării de către liderii etnonaționali ai țării. „Retorica naționalistă și separatistă crește în Bosnia și Herțegovina, punând în pericol stabilitatea și chiar integritatea țării”, a declarat Înaltul reprezentant al UE pentru politică externă, Josep Borrell. Acesta a adăugat că „miniștrii vor fi nevoiți să ia o decizie cu privire la modul de a împiedica această dinamică în Bosnia și Herțegovina, pentru a evita destrămarea țării”. Bosnia trece, în prezent, prin cea mai mare criză politică de la sfârșitul războiului din 1992-1995. Luna trecută, Statele Unite ale Americii au dezvăluit noi sancțiuni împotriva liderului Milorad Dodik, care susține de ani de zile separarea Republicii Srpska, precum și unirea acesteia cu Serbia.
Fostul președinte al Georgiei, Mikheil Saakashvili, aflat în arest, a reînceput greva foamei, acuzând guvernul că nu i-a oferit tratament medical adecvat, anunță Al Jazeera. Saakashvili, în vârstă de 54 de ani, a fost arestat și închis la scurt timp după întoarcerea sa din Ucraina, unde se afla în exil. După încarcerare, acesta a refuzat să mănânce timp de 50 de zile, pentru a protesta împotriva abuzului în serviciu din închisoarea în care era deținut. În decembrie, acesta a fost examinat de un consiliu independent de medici, care a declarat că fostul președinte a dezvoltat boli neurologice grave, „drept urmare a torturii, a relelor tratamente, a îngrijirilor medicale precare și a grevei foamei prelungite”. Arestarea lui Saakashvili a avansat criza politică din Georgia, provocând totodată cele mai mari proteste antiguvernamentale din ultimul deceniu.
Reprezentanții armatei din Myanmar s-au prezentat în fața Curții Supreme a Organizatiei Natiunilor Unite (ONU) în locul lui Aung San Suu Kyi, încercând să înlăture acuzațiile de genocid împotriva minorității Rohingya, anunță The Guardian. Fosta lideră a fost înlocuită în instanță de către ministrul cooperării internaționale al armatei, Ko Ko Hlaing, și de procurorul său general, Thida Oo. Decizia de a permite armatei să reprezinte țara în instanță, după ce anul trecut a preluat puterea printr-o lovitură de stat, a fost puternic criticată de grupurile de susținere. Totodată, un fost raportor special la ONU a avertizat că acest lucru riscă să ducă la întârzierea justiției. Acuzația de genocid a fost adusă în fața Curții Internaționale de Justiție de către Gambia, după brutala represiune militară din 2017, care a forțat aproximativ 700.000 de nativi rohingya să fugă peste graniță, către Bangladesh. De atunci, anchetatorii ONU au susținut că operațiunile armatei au fost efectuate cu „intenție de genocid”.
Un ONG din Albania a lansat o petiție prin care cere autorităților naționale încetarea glorificării fostului regim comunist, precum și interzicerea utilizării simbolurilor aferente doctrinei în public, relatează Euractiv. Petiția a fost lansată de către Institutul pentru Democrație, Media și Cultură, în speranța de a reduce influența regimului căzut în urmă cu 30 de ani, urmând să fie prezentată în fața parlamentului. Petiția susține că modificările Codului Penal ar trebui să urmeze exemplul statelor membre ale Uniunii Europene, care au interzis glorificarea regimurilor fasciste și totalitare. De asemenea, solicitările cuprind o reformă completă a sistemului de învățământ, deoarece în prezent oferă foarte puține informații despre realitatea din timpul regimului. În plus, toți funcționarii politici, șefii instituțiilor de stat și membrii sistemului judiciar ar trebui verificați pentru legăturile cu fostul regim, iar toate faptele penale comise atât de Securitatea Statului, cât și de alte instituți,i ar trebui făcute publice.
Parlamentul interimar din Mali a aprobat un plan de lege care permite guvernului militar să conducă țara pentru o perioadă de până la cinci ani, relatează Al Jazeera. Ca parte a aceluiași proiect de lege, decidenții au decis că președintele interimar al țării nu poate candida la viitoare alegeri. Dintre cei 121 de membri ai parlamentului interimar din Mali, intitulat Consiliul Național de Tranziție, 120 au votat pentru a permite guvernarea armatei. După lovitura de stat din august 2020, conducătorii militari din Mali au promis inițial că vor organiza alegeri în februarie 2022, însă în decembrie anul trecut au propus să rămână la putere între șase luni și cinci ani, invocând preocupări de securitate. Drept răspuns, Comunitatea Economică a Statelor din Africa de Vest (ECOWAS) a impus luna trecută un embargo comercial, precum și închiderea granițelor cu Mali, considerând durata potențială a tranziției inacceptabilă.