Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Doina Bulearcă
Secretarul de stat al Statelor Unite ale Americii, Anthony Blinken, a declarat că SUA și aliații săi vor livra „un răspuns prompt, sever și unit” în cazul în care Kremlinul va lua decizia de a invada teritoriul ucrainean, raportează The Guardian. Această declarație a survenit în urma regrupărilor continue ale forțelor armate ruse aflate la granița cu Ucraina. Numărul de efective militare ruse amplasate de-a lungul frontierei ucrainene a ajuns la 125 de mii. Blinken a respins apelurile republicanilor pentru aplicarea sancțiunilor anticipative împotriva Rusiei, însă a declarat că Rusia va înfrunta „consecințe majore ” dacă va începe demersurile militare. De asemenea, Blinken a mai declarat că președintele rus, Vladimir Putin, trebuie să aleagă între calea preferabilă a unui dialog diplomatic constructiv și calea unei agresiuni care va conduce la o serie de consecințe nedorite. Intrarea unui singur efectiv militar rusesc pe teritoriul Ucrainei va genera o succesiune de reacții.
Forțele de ordine belgiene au folosit tunuri cu apă și gaze lacrimogene împotriva celor aproximativ 50 de mii de protestatari ieșiți în stradă, care se împotriveau măsurilor guvernamentale anti-covid, relatează Euronews. Protestatarii, printre care se numărau și cetățeni din afara statului belgian, au militat împotriva impunerii certificatului verde și a altor restricții menite să stopeze pandemia. Protestatarii au înălțat numeroase pancarte care afișau mesaje critice la adresa prim-ministrului Alexander De Croo și a întregului guvern. Forțele de ordine au intervenit după ce mai mulți participanți au ignorat în mod repetat indicațiile transmise de autorități, refuzând să părăsească zonele în care a avut loc manifestația.
Șeful marinei germane, vice-amiralul Kay-Achim Schönbach, a demisionat sâmbătă în urma declarațiilor pe care le-a susținut în legătură președintele rus, Vladimir Putin, raportează CNN. Demisia lui Schönbach a survenit după ce afirmația sa, conform căreia „Crimeea nu va face din nou parte din Ucraina”, a intrat în contradicție directă cu poziția acestuia, poziție susținută de guvernul german, Uniunea Europeană și NATO. De asemenea, controversele au fost accentuate de existența unui video publicat pe platforma Youtube, conform căruia Schönbach a mai sugerat și faptul că Rusia nu ar avea un temei puternic pentru a fi interesată de ,,o mică bucată de pământ pe solul Ucrainei”. Acesta a mai adăugat: ,,Este un nonsens. Ceea ce [președintele rus Vladimir Putin] dorește este respect. Așa că dacă aș fi întrebat, este ușor să i se ofere respectul pe care îl revendică și probabil îl merită.”
Reprezentanții Oficiului pentru Afaceri Externe din Regatul Unit au lansat acuzația conform căreia Rusia dorește să instaureze un guvern pro-rus la Kiev, relatează BBC. Parlamentarul ucrainean Yevhen Murayev a fost numit de către Marea Britanie ca fiind un potențial candidat favorizat de Kremlin. Miniștrii britanici au avertizat că guvernul Rusiei se va confrunta cu consecințe serioase dacă aceste acuzații vor fi confirmate și va fi dovedită implicarea statului rus în favorizarea candidatului. Deși peste 100 de mii de trupe militare ale Rusiei sunt amplasate la granița cu Ucraina, oficialii ruși neagă planificarea unei invazii. Secretarul britanic pentru afaceri externe, Liz Truss, a declarat că Rusia trebuia să oprească din a mai înainta provocări, să își încheie campaniile de agresiune și dezinformare și să urmeze o cale diplomatică.
Fostul ministru al transportului în guvernul britanic, Nusrat Ghani, a declarat că a fost retrogradată în 2020 din cauza religiei sale, relatează France24. Alt motiv, pe lângă „musulmanitatea” sa, a fost reprezentat de faptul că aceasta și-ar fi făcut colegii de lucru să se simtă inconfortabil în prezența ei, din cauza religiei sale. De asemenea, i-a mai fost comunicat că existau îngrijorări în ceea ce privea loialitatea sa față de partid, fiind acuzată că nu a depus suficiente eforturi pentru a apăra partidul împotriva acuzațiilor de islamofobie. Mark Spencer, reprezentantul partidului, a confirmat că Ghani se referă la el în declarațiile sale, dar a negat vehement acuzațiile aduse la adresa lui, descriindu-le ca defăimătoare.
Zeci de protestatari ce aparțin minorității etnice uigure chineze au participat într-o serie de demonstrații care au avut loc în Istanbul, conform Al Jazeera. Protestatarii s-au adunat duminică în jurul clădirii Comitetului Olimpic turcesc, cerând boicotarea jocurilor olimpice de iarnă, organizate luna viitoare la Beijing, în semn de protest față de tratamentul pe care China îl acordă minorității uigure. Protestatarii au arborat steagurile albe cu albastru, simbolizând lupta pentru independența Turkestanului de Est. Protestatarii au scandat pentru ca statul chinez să oprească genocidul orientat către etnicii uiguri și să închidă taberele de muncă forțată.
O delegație talibană a ajuns în Oslo, Norvegia, duminică pentru a începe discuțiile cu societatea civilă afgană, raportează Deutsche Welle. Delegația, formată din 15 membri de sex masculin, a sosit în Oslo cu un avion pus la dispoziție de către guvernul norvegian. Printre persoanele care vor participa la discuții se numără cunoscuți activiști afgani pentru drepturile femeilor și drepturile omului, inclusiv persoane ce fac parte din diaspora afgană. Întâlnirile oficialilor talibani reprezintă primele discuții oficiale desfășurate în Europa de la retragerea forțelor americane din Afganistan, în august 2021. Discuțiile vor fi centrate pe respectarea drepturile omului și ajutorul umanitar care ar putea sprijini populația afgană.
Președintele armean, Armen Sarkissian, și-a depus demisia duminică, după ce a declarat că legea fundamentală a statului, constituția armeană, nu îi conferă destulă putere pentru a influența evenimentele politice, relatează Reuters. Sarkissian deține președinția din 2018, iar, încă de la începutul mandatului său, s-a confruntat cu mai multe divergențe în relația sa profesională cu primul ministru Nikol Pashinyan, adoptând poziții diferite în legătură cu anumite evenimente de pe scena politică, inclusiv în ceea ce privește demiterea șefului forțelor armate. Rolul premierului este perceput ca fiind mult mai influent decât cel al președintelui, ceea ce a condus la nemulțumirea lui Sarkissian.
Șase persoane au decedat în urma atacului terorist care a avut loc sâmbătă în orașul afgan Herat, raportează Reuters. Alte nouă au fost rănite în urma atacului, cauza exploziei fiind încă neclară. Un oficial ce face parte din sistemul de sănătate, dar care a dorit să rămână anonim, a declarat că trei dintre persoanele rănite sunt în stare critică. Acest atac face parte dintr-o serie de agresiuni care continuă să aibă loc în Afganistan de când conducerea talibană a preluat puterea în august 2021. O parte dintre aceste atacuri au fost revendicate de gruparea teroristă a Statului Islamic.
O serie de evenimente armate au fost raportate la barăcile Baby Sy din sudul capitalei Ouagadougou a statului Burkina Faso, raportează Radio France International. Rezidenții au mai relatat prezența repetată a focurilor de armă și în zona barăcilor localizate în orașele nordice Kaya și Ouahigouya. După ce au fost raportate numeroasele focuri de armă, oficialii guvernamentali au negat că forțele armate au preluat controlul regiunii instabile Sahel. Împușcăturile s-au auzit și din tabăra Sangoule Lamizana, situată lângă localitatea Gounghin, unde generalul Gilbert Diendere servește o sentință de 2 ani de încarcerare într-o închisoare militară, fiind condamnat pentru tentativa organizării unei lovituri de stat la care a luat parte în anul 2015.
