Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Loredana Florescu și Ilinca Bîrcă
Fostului președinte afgan, Ashraf Ghani, și-a povestit fuga din Kabul, relatează CNN. Fostul șef al statului al Afganistanului a declarat că i s-au acordat „nu mai mult de două minute” pentru a se pregăti să fugă din Kabul în august, în timpul acaparării rapide a capitalei de către talibani. Ghani a declarat că consilierul său pentru securitate națională l-a informat că trebuie să părăsească Kabulul și că plecarea a fost „foarte bruscă”, adăugând că „abia atunci când am decolat, am realizat că plecăm” din Afganistan. Potrivit lui Ghani, autoritățile afgane au fost inițial informate că luptătorii talibani nu vor intra în Kabul, dar „două ore mai târziu, estimările nu au mai fost valabile”. Ghani era departe de a fi pregatit pentru sosirea talibanilor la periferia Kabulului si a fugit doar cu hainele pe care le purta, a declarat acesta pentru CNN.
Președintele american Joe Biden a anunțat că va discuta cu președintele rus Vladimir Putin pe fondul prezenței sporite a Rusiei în apropierea Ucrainei, informează The Guardian. Joe Biden își dorește să abordeze și problema cerințelor sporite de securitate ale președintelui rus în Europa de Est. Discuțiile de joi vin la cererea Rusiei, pe fondul prezenței sporite a trupelor rusești în apropierea Ucrainei, în timp ce SUA și aliații săi urmăresc cu prudență. Acumularea de trupe ruse lângă granița cu Ucraina a crescut la aproximativ 100.000 și a alimentat temerile că Moscova se pregătește să invadeze Ucraina. Moscova a anunțat, de asemenea, că va organiza noi exerciții militare comune cu Belarus în luna februarie sau martie ale anului viitor. Reprezentanții de la Kremlin au afirmat că Vladimir Putin dorește să discute cu Joe Biden ca parte a pregătirilor pentru o rundă oficială de discuții privind securitatea care va începe luna viitoare între delegațiile americane și cele ruse la Geneva.
Doi foști editori de la o agenție de știri online pro-democrație din Hong Kong au fost acuzați de răzvrătire și li s-a refuzat eliberarea pe cauțiune joi, conform ABC News. Acest eveniment survine la o zi după ce una dintre ultimele voci critice în mod deschis din oraș a declarat că își va înceta operațiunile în urma unui raid al poliției în biroul său, când au avut loc șapte arestări. Liderul din Hong Kong, Carrie Lam, a apărat raidul în cadrul Stand News pe fondul unei represiuni mai ample împotriva disidenței în orașul semiautonom, spunând reporterilor că „incitarea altor persoane… nu poate fi tolerată sub pretextul publicării unor știri”. Potrivit unui proces de acuzare, poliția de securitate națională a depus câte o acuzație de conspirație pentru a posta o publicație sedițioasă împotriva lui Chung Pui-kuen și Patrick Lam, foștii editori ai Stand News. De asemenea, poliția a mai afirmat că va urmări compania pentru suspiciuni de revoltă în continuare. Secretarul de stat american Antony Blinken a solicitat eliberarea celor reținuți de poliție în Hong Kong, în timp ce ministrul de externe canadian, Melanie Joly, și-a exprimat îngrijorarea profundă privind arestările, care au inclus un cetățean canadian.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării din Iran a anunțat joi folosirea de către guvernul său a unei rachete de lansare a sateliților pentru a trimite trei dispozitive de cercetare în spațiu, declară Reuters. Acesta nu a clarificat dacă dispozitivele au ajuns pe orbită, dar a sugerat că lansarea a fost un test înaintea viitoarelor încercări de a pune sateliți pe orbită. Iranul, care are unul dintre cele mai mari programe de rachete din Orientul Mijlociu, a suferit mai multe lansări eșuate de sateliți în ultimii ani din cauza unor probleme tehnice. Washingtonul s-a declarat îngrijorat de dezvoltarea de către Iran a vehiculelor de lansare spațială, iar un diplomat german a spus că Berlinul a cerut Iranului să înceteze trimiterea de rachete de lansare prin satelit în spațiu, adăugând că acestea au încălcat o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU.
Musulmanii americani încurajează activismul în timp ce incidentele de „spionaj” zguduie comunitatea, informează Al Jazeera. Consiliul pentru Relații Americano-Islamice a afirmat că a descoperit un intrus în cadrul organizației sale și un spion la o moschee din SUA, ambii transmițând informații unui grup anti-musulman. Cele două incidente au fost dezvăluite la începutul acestei luni de Consiliul pentru Relații Americano-Islamice (CAIR) care a declarat pe 15 decembrie că l-a demis pe Romin Iqbal, directorul său executiv și juridic în zona Columbus-Cincinnati, pentru „încălcări grave de natură etică și profesională”. CAIR l-a acuzat pe Iqbal că a transmis informații confidențiale Proiectului de investigare asupra terorismului (IPT), un grup despre care Southern Poverty Law Center (SPLC), o organizație pentru drepturile civile care urmărește grupurile de ură din SUA, a declarat că a fost fondat de un „activist anti-musulman”. Separat, biroul național al CAIR din Washington DC a declarat pe 21 decembrie că un alt individ care a făcut voluntariat la o moschee din SUA s-a prezentat și a spus că a fost plătit de Steven Emerson, directorul executiv al IPT, pentru a furniza informații despre comunitate. Reprezentanții CAIR au afirmat că unul dintre scopurile spionajului este de a crea „frică și neîncredere în propriile noastre comunități”, subliniind, în același timp, faptul că organizația avansează „cu transparență” și își dublează eforturile pentru a lupta împotriva islamofobiei.
Guvernul sud-african a declarat joi că datele departamentului său de sănătate sugerează că țara a depășit vârful de infecții cu tulpina Omicron fără o creștere majoră a deceselor, conform The New York Times. Fareed Abdullah, reprezentant al Consiliului de Cercetare Medicală din Africa de Sud, a declarat că viteza cu care cel de-al patrulea val de infecții cu tulpina Omicron a crescut, a atins vârful și apoi a scăzut a fost uimitoare. Creșterea numărului de decese în această perioadă a fost mică, iar în ultima săptămână, au spus oficialii, „marginală”. Mutația Omicron a virusului COVID-19 a fost identificată pentru prima dată în Botswana și Africa de Sud la sfârșitul lunii noiembrie. Conform proiectului Our World in Data de la Universitatea Oxford, tulpina a devenit rapid dominantă în Africa de Sud, ducând la creșterea vertiginoasă a numărului de cazuri, cu o medie de peste 23.000 de cazuri pe zi, până la jumătatea lunii decembrie.
Italia a confiscat opere de artă antice în valoare de 10 milioane de euro din SUA, după ce statul a încurajat o represiune împotriva comerțului ilegal de artă, relatează Deutsche Welle. S-a constatat că artefactele din diferite muzee din SUA au fost obținute ilegal, ieșind la iveală o rețea de excavatori care practicau acțiuni ilegale, licitatori și persoane reprezentând muzee din SUA, potrivit unui comunicat al autorităților italiene. Cele 201 de piese au inclus sculpturi antice, amfore, vaze și busturi din teracotă, iar multe datează din perioadele romană și etruscă. Majoritatea obiectelor au fost returnate în Italia, iar restul sunt la Consulatul General al Italiei la New York. Ministrul italian al Culturii, Dario Franceschini, a declarat că este o „recuperare extraordinară” și a spus că toate obiectele confiscate vor fi plasate la locul lor de origine.
Monumentele confederate din Virginia vor fi mutate către muzeul de istorie a afro-americanilor, anunță BBC. Monumentele confederate dărâmate în Richmond, Virginia, vor fi probabil mutate într-un muzeu de istorie a afro-americanilor și într-un centru cultural. Ca parte a planului anunțat joi de guvernatorul Virginiei Ralph Northam și primarul orașului Richmond Levar Stoney, monumentele vor fi predate Muzeului de Istorie Afro-Americană și Centrului Cultural din Virginia (BHMVA). Muzeul se va coordona, de asemenea, cu muzeul Valentine – care se concentrează pe istoria orașului Richmond – și comunitatea locală pentru a determina modul în care monumentele vor fi folosite în viitor. Cu toate acestea, planul mai necesită aprobarea consiliului local. Colecția de monumente include o serie de alte figuri proeminente ale Confederației – inclusiv fostul președinte confederat Jefferson Davis – precum și un tun ceremonial și un monument pentru soldații și marinarii confederați.
Oficialii greci au anunțat înjumătățirea perioadei de carantină a persoanelor suspectate de infecție cu COVID-19, urmând un model american, relatează Politico. Decizia guvernului de la Atena urmărește abordarea Statelor Unite în reducerea la jumătate, de la zece la cinci zile de izolare pentru persoanele care au fost testate pozitiv pentru coronavirus, dar nu prezintă simptome. Totodată, această decizie reflectă hotărârea conform căreia noua variantă dominantă Omicron este, în multe cazuri, suficient de ușoară pentru a permite persoanelor care o contactează să se întoarcă la locul de muncă mai devreme. Spania a declarat miercuri că reduce carantina pentru cazurile pozitive de la zece la șapte zile, în timp ce Italia a renunțat la carantina pentru persoanele care sunt vaccinate și care intră în contact cu o persoană care a luat COVID-19. Guvernele spun că această mișcare ar trebui să evite absențe în masă ale personalului din cauza bolilor din spitale și din alte servicii esențiale.
Guvernul francez împreună cu guvernul britanic au confirmat că englezii care locuiesc în alte țări ale Uniunii Europene decât Franța vor avea voie să tranziteze Franța pentru a se întoarce acasă în perioada vacanței, informează Euronews. Această decizie vine după o zi de confuzie, când Eurotunnel și Ambasada Marii Britanii la Paris au declarat că cetățenii Marii Britanii nu vor putea tranzita Franța pentru a ajunge la casele lor în alte țări decât dacă călătoresc cu avionul. Ministerul de Interne francez a declarat pentru Euronews că indulgența va fi arătată călătorilor care au plecat în Marea Britanie de Crăciun „cu bună-credință”, chiar dacă, în temeiul restricțiilor COVID-19 din Franța, britanicii care locuiesc în alte țări UE nu aveau dreptul să circule pe teritoriul francez.
