Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Una dintre cele mai importante prezențe la fiecare ediție a Olimpiadei, Federația Rusă, nu participă, în mod oficial, la Jocurile Olimpice de la Tokyo. Nu îi veți găși nici numele, steagul sau imnul la vreuna dintre ceremoniile de premiere, deși sportivii ruși au obținut deja peste 50 de medalii.
Situația neobișnuită în care se găsesc atleții ruși, precum și întreg establishment-ul olimpic, se datorează unui scandal de dopaj sistemic descoperit în Rusia. Agenția Internațională Anti-Doping, care se ocupă de verificarea criteriilor de eligibilitate a sportivilor în ceea ce privește substanțele interzise, a solicitat, în 2019, din partea agenției rusești anti-dopaj, acces la o serie de baze de date. Acestea conțineau rezultate ale testelor de doping procesate de la mai mulți sportivi ruși din ultimii ani, fiind esențiale pentru a determina dacă aceștia au încălcat sau nu regulile. Reticența Rusiei de a oferi acces la bazele de date, precum și întârzierea cu 10 zile peste termenul limită de înmânare a acestora către Agenția Internațională Anti Dopaj a generat reacții negative din partea comunității internaționale. Iar atunci când reprezentanții Agenției au descoperit faptul că unele informații din bazele de date au fost falsificate, acest factor i-a influențat în favoarea impunerii unei sancțiuni serioase. Mai mult, ancheta a dezvăluit susținere instituțională pentru dopaj, precum și sponsorizare directă a statului pentru astfel de inițiative.
Sancțiunea inițială, considerată cea mai severă impusă vreodată de autoritatea internațională anti-doping, a prevăzut interzicerea Rusiei de a participa la evenimente sportive internaționale, precum Olimpiada de la Tokyo, Campionatul European, Jocurile de Iarnă de la Beijing și Campionatul Mondial din Qatar. Mai mult, numele, steagul și imnul Rusiei au fost interzise în cadrul competițiilor sportive pe o durata de 4 ani. Deși ar fi trebuit să rămână o sancțiune cu urmări importante, cu un efect descurajator pentru practicile de dopaj, această a fost redusă la jumătate printr-o decizie a Tribunalului de Arbitraj Sportiv. Decizia TAS, așa cum este numit în mod frecvent tribunalul de la Lausanne, a fost considerată o modalitate indirectă de încurajare a practicilor nedrepte în sport. Callum Skinner, campion britanic la ciclism, a declarat că decizia TAS de a înjumătăți pedeapsa Rusiei a însemnat că ,,cel mai mare scandal de dopaj din toate timpurile a trecut nepedepsit’’. Mai mult, Travis Tygart, liderul agenției anti-dopaj din SUA a afirmat că decizia TAS afectează în mod catastrofal atleții care respectă regulile, precum și integritatea sportului și statul de drept.
Atât oamenii din lumea sportului, cât și reprezentanțîi Agenției Internaționale Anti Doping au reacționat cu privire la decizia TAS, cei din urmă exprimându-și dezamăgirea în legătură cu reticența tribunalului sportiv de a menține toate sancțiunile impuse inițial. ,,Suntem dezamăgiți că Tribunalul de Arbitraj Sportiv nu a menținut toate recomandările solicitate de noi pe perioada de patru ani. Cu toate acestea, sancțiunile rămân cele mai severe impuse vreodată unui stat în urma unui scandal de acest tip.” Mai mult, Witold Banka, președintele Agenției, a afirmat că ,,Completul de judecători ne-a susținut în mod incontestabil dovezile de manipulare ilegală a bazelor de date de la Moscova de către autoritățile rusești, menite să mușamalizeze susținerea instituțională acordată schemei de dopaj.”
Cu toate acestea, atleților ruși le-a fost permis să participe la Olimpiada de la Tokyo cu condiția că aceștia să fie sportivi neutri. Conform Comitetului Olimpic Internațional, atleții ruși nu au voie să afișeze semne ale identității naționale, precum numele statului de proveniență, ci să concureze sub acronimul desemnat, ROC sau Russian Olympic Committee (Comitetul Olimpic Rusesc). Astfel, 335 de atleți concurează sub numele de ROC, arborand un steag ce conține culorile naționale deasupra cercurilor olimpice.
În cazul în care aceștia câștigă medalii de aur, cum s-a întâmplat deja de peste 13 ori, nu vor auzi imnul Rusiei, ci Concertul pentru Pian numărul 1 al lui Ceaikovski. Cu toate acestea, rușilor li s-a permis să folosească culorile naționale pe uniformele sportivilor, mișcarea fiind considerată o concesie din partea din partea TAS.
Deși Rusia nu este prezența în mod oficial la Tokyo, sportivii ruși sunt peste tot, conform unei analize The Washington Post (Russia is banned at the Tokyo Olympics, but Russians are everywhere). Plasarea lor pe locul 5 în clasamentul olimpic, precum și victorii importante la probe precum gimnastică reamintesc tuturor de puterea lotului olimpic provenit din Rusia. Deși nu își reprezintă în mod oficial țara, sportivii ruși nu pot fugi de acuzațiile de doping și lipsa de fair-play. Doar pentru că nu poartă simbolurile unui stat care sponsorizează doping-ul, nu înseamnă că aceștia nu sunt rezultatul unui sistem care favorizează tacticile nedrepte în sport. De astfel de acuzații nu a scăpat nici Evgeny Rylov, premiat cu aur la proba de 200 metri spate, atunci când americanul Ryan Murphy, câștigător al medaliei de argint, și-a declarat dubiile cu privire la sportivul rus: ,,Mă afectează foarte tare să știu că concurez într-o cursa care probabil nu este corectă.”
Pentru Rusia, interzicerea participării la cele mai mari competiții sportive o împiedică din a-și folosi tacticile de soft power pentru a îmbunătăți reputația internațională a unui stat deja contestat. Astfel, deși beneficiază de un lot extrem de competitiv, Rusia nu doar că a eșuat în a instrumentaliza performanțele sportive pentru a stimula simpatii politice, ci a reușit să confirme acuzațiile aduse în mod frecvent de politicienii vestici. Rusia este un stat autoritar, care nu funcționează după reguli democratice, nici măcar în sport.
