Home / Documentar / Provocările cu care se confruntă popoarele indigene

Provocările cu care se confruntă popoarele indigene

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu

Popoarele indigene sunt un element indispensabil și omniprezent atât pentru trecutul, cât și pentru prezentul lumii în care trăim. Exemple de populații băștinașe sunt poporul Sámi din Scandinavia, Mayașii din Guatemala, popoarele San și Kwei din Africa, aborigenii din Australia și, printre mulți alții, bine cunoscuții nativi de pe teritoriul american și triburile amazoniene. La momentul de față, aproximativ 6% din populația totală a planetei (476 de milioane de oameni) este alcătuită din popoare indigene.

Cu toate că acești oameni mai sunt supranumiți drept „popoare originale”, de-a lungul istoriei și până în prezent nu a fost stabilită o terminologie clară, ba chiar definiția cuvântului „indigen” fiind în continuare supusă dezbaterii. Acestea fiind spuse, o mai bună familiarizare cu acest grup de oameni poate fi obținută prin cunoașterea a câteva caracteristici cheie. Popoarele indigene sunt sectoare ale societății separate de forțele coloniale ce le-au invadat teritoriile, iar în prezent acestea sunt minorități etnice ale țărilor în care locuiesc (există două excepții: în Bolivia și Guatemala populația indigenă reprezintă peste 50% din populația statului); aceste popoare folosesc limbile lor specifice (la momentul de față sunt cunoscute peste 4.000 de dialecte) și respectă tradiții culturale transmise de la o generație la alta; populațiile băștinașe dețin/dețineau propriul pământ și sunt legate de acesta prin nenumărate căi (începând de la legături spirituale, la datorii față de mediu și natură și până la respectul față de strămoșii ce și-au pierdut viețile pe meleagurile respective).

Diversitatea și varietatea de etnii, tradiții, obiceiuri și culturi este cu totul și cu totul remarcabilă, dar cu toate acestea din discuțiile despre indigeni care se țin la nivel internațional este ușor de remarcat faptul că abordarea corpurilor și organizațiilor internaționale este una destul de generală. De ce a fost adoptată această perspectivă? Răspunsul cel mai simplu este că aceste popoare se aseamănă atât prin istorie, cât și prin scopuri și dorințe pentru viitor.

Pe de-o parte, este vorba despre un trecut dureros, plin de violență și ignoranță, cu care fiecare dintre aceste populații a trebuit să se confrunte la un moment dat. De la distrugerea sistematică a societăților tribale africane, la vânătoarea pentru piei a nativilor americani și până la masacrarea aborigenilor din Australia, acești oameni s-au confruntat cu ura și adversitatea, indiferent din ce parte a lumii provin. Aceste evenimente groaznice nu au făcut decât să întărească încrederea și independența acestor societăți, chiar unind popoare indigene la nivel internațional pentru a obține dreptatea și justiția pe care le merită.

Pe de altă parte, este vorba despre prezent și cum sunt integrați acești oameni în societatea modernă. Din păcate, într-un număr mare de state în care există „popoare originale” încă sunt folosite legi și instituții care au fost gândite și create în timpul perioadelor coloniale. Date fiind detaliile ce au ieșit la lumina zilei în ultimul an, cel mai clar exemplu de astfel de instituții sunt școlile rezidențiale din Canada (au funcționat până la finalul anilor 1990 și au fost create pentru a masca unul dintre cele mai mari genociduri culturale cunoscute). La nivel legislativ, un exemplu clar este sistemul educațional din Statele Unite ale Americii, din cadrul căruia lipsesc cu desăvârșire informații prețioase despre popoarele aborigene de pe acel teritoriu. Literatura, filmele și manualele din școlile americane evită acest subiect până în punctul în care oamenilor le este greu să accepte și să înțeleagă magnitudinea problemelor cu care s-au confruntat și continuă să se confrunte indigenii.   

Dar care este importanța acestor oameni? Aceste popoare sunt tezaure istorice, purtători ai unor valori și tradiții unice și pe cale de dispariție și reprezintă o forță importantă pentru menținerea unui echilibru la nivel global (prin tradițiile și ideologiile ce se opun vitezei, modernizării excesive și nepăsării față de mediu și formele de viață ce-i aparțin). Pentru a înțelege ce ne pregătește viitorul sunt necesare o bună înțelegere a trecutului și o analiză continuă a prezentului. Din păcate aceste populații atât de importante sunt neglijate din nou, unele fiind puse în pericol, astfel repetându-se o istorie sângeroasă din care pare că societatea globală nu a învățat nimic. Societăți precum organizările tribale din pădurea tropicală Amazon sunt date peste cap de către industrializarea excesivă a zonelor de pădure și politica agresivă a companiilor producătoare de ulei de palmier. Acești oameni ce își protejează pământurile sunt bombardați cu chimicale de aceste fabrici și, în cazul minelor ilegale de cărbune, sunt vânați și atacați cu arme de foc. Astfel de nedreptăți sunt de-a dreptul inacceptabile și dacă antecedentele istorice ne învață ceva, trebuie intervenit în favoarea acestor oameni ce protejează (și conviețuiesc cu) un întreg ecosistem.

Pentru a încheia, este important de menționat care sunt modalitățile prin care pot fi protejate și susținute aceste comunități. Pentru a face cu adevărat o diferență, este nevoie de promovarea și susținerea acestor popoare și a problemelor cu care se confruntă de către sectoare importante de societate civilă și, totodată, de susținerea agențiilor internaționale. Următorul pas este legat de o susținere financiară, fonduri alocate pentru educație, sănătate și dezvoltarea acestor comunități, dar și înființarea unor parteneriate comerciale stabile și de lungă durată între aceste societăți și alți actori internaționali. De asemenea, nu trebuie subestimate importanța presei și a rețelelor de comunicație. Este foarte important de înțeles faptul că mass-media și atitudinea pe care aceasta o ia față de varii probleme poate determina gradul de implicare din partea oamenilor și poate influența agenda corpurilor internaționale ce pot face o diferență. Numai prin educare și implicare pot fi adoptate inițiative cu adevărat utile și numai prin aceste inițiative pot fi ajutate și protejate aceste popoare unice și remarcabile.

Surse

https://www.culturalsurvival.org/publications/cultural-survival-quarterly/being-indigenous-21st-century
https://www.culturalsurvival.org/issues
https://www.greenbiz.com/article/its-time-prioritize-survival-indigenous-people-worlds-forest-stewards
https://borgenproject.org/cultural-survival/

Despre Cuciureanu Mircea Andrei

Vezi și

A fost 19 aprilie în lume – Prim-ministrul finlandez a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru a contracara fluxul de migranți, Șeful Armatei din Kenya, a murit într-un accident de elicopter iar Junta militară din Burkina Faso a expulzat trei diplomați francezi

Material realizat de Mihai Turcu.  Prim-ministrul finlandez, Petteri Orpo, a solicitat sprijinul Uniunii Europene pentru …