Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea și Mircea-Andrei Cuciureanu
Președintele SUA, Joe Biden, a propus o întrunire cu Vladimir Putin, după ce Rusia a numit SUA un ,,adversar” din cauza implicării în conflictul de la granița cu Ucraina, informează Reuters. Casa Albă și Kremlinul au reportat cea de-a doua conversație dintre cei doi de când Biden a intrat în funcție în ianuarie, după ce Rusia a declarat, în termeni similari cu cei folosiți în vremea Războiului Rece, că SUA ar trebui să își țină vasele militare la distanță de regiunea Crimea, anexată de Rusia în 2014 și unde, în ultimele săptămâni, conflictul cu Ucraina s-a intensificat. Din cauza tensiunilor din ce în ce mai ridicate dintre Ucraina și Rusia, Biden a propus președintelui rus să se întâlnească într-un teritoriu neutru, punând în evidență dedicația statului american pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei, precum și pentru interesele naționale proprii. De asemenea, Biden a reiterat dorința administrației sale de a crea ,,o relație stabilă și predictibilă” cu Rusia.
Iran va spori nivelurile de îmbogățire a uraniului în urma atacului israelian asupra centralei nucleare de la Natanz, afirmă The Guardian. Ministrul adjunct de externe al Iranului a anunțat ridicarea nivelurilor uraniului la 60%, aproape de nivelul necesar pentru arme nucleare. Seyed Abbas Araghchi, negociatorul iranian principal, a făcut anunțul după ce a ajuns în Viena pentru începutul discuțiilor despre reînnoirea pactului nuclear din 2015, și după ce Iran ridicase deja nivelurile de îmbogățire a uraniului la 20% în ianuarie, în urma asasinării fizicianului nuclear Mohsen Fakhrizadeh. Pactul nuclear din 2015 permite nivelurile de îmbogățire a uraniului să fie menținute la nivelul maxim de 3.67%. De asemenea, Araghchi a anunțat că Iran plănuiește să instaleze o mie de centrifuge noi capabile să opereze la un nivel mai ridicat decât cele care au fost distruse în atac. Anunțul va destabiliza pacea deja precară din cadrul discuțiilor de la Viena și este văzut ca un avertisment pentru SUA, care ar avea de ales între a-și ,,ține în frâu” aliatul, Israel, sau a risca eșecul total al pactului nuclear.
Statele Unite ale Americii a suspendat, momentan, programul de vaccinare cu Johnson & Johnson, în urma unor rapoarte din care reiese că acest vaccin poate cauza cheaguri de sânge „în cazuri extrem de rare”, conform BBC. Oficialii americani au confirmat șase cazuri de cheaguri de sânge la 6.8 milioane de doze aplicate, declarând în continuare că măsurile au fost adoptate din „abundență de precauție”. Liderul grupului de combatere a COVID-19 în Statele Unite ale Americii, Dr. Anthony Fauci, a informat că este prea devreme pentru a avea un verdict final asupra acestui vaccin și că încă nu se pune problema revocării licenței de producător a companiei americane de farmaceutică. La momentul de față, Africa de Sud a suspendat vaccinarea cu aceste doze, chiar dacă în statul african nu au fost depistate efecte adverse, în timp ce Uniunea Europeană a decis să nu prelungească contractul pentru la anul cu furnizorul american.
Yulia Navalnaya, soția lui Alexei Navalnîi, a declarat printr-o postare pe o rețea de socializare că fostul lider al opoziției continuă să piardă în greutate și că îi este negat, în continuare, dreptul la o vizită medicală, conform Reuters. Navalnîi, care susține că a fost trimis la închisoare din motive politice, continuă greva foamei pe care a început-o când nu i-a fost permis un consult medical pentru dureri acute la spate. Criticul Kremlinului a slăbit 16kg de când a intrat în penitenciarul situat la o sută de kilometri de Moscova, soția acestuia adăugând că „este la fel de bine-dispus și optimist ca întotdeauna”, dar și că starea acestuia se înrăutățește vizibil. Liderii penitenciarului infirmă speculațiile cu privire la negarea unei opinii medicale, susținând că liderului politic i-a fost oferit tratamentul necesar, dar că acesta l-a refuzat. În același timp, Kremlinul continuă să respingă orice acuzații ce țin de otrăvirea lui Alexei Navalnîi.
Președintele SUA, Joe Biden, urmează să anunțe public decizia de a retrage trupele americane din Afganistan până în data de 11 septembrie, conform BBC. Deși termenul limită pentru retragere la care au căzut de acord administrația Trump și Talibanii era 1 mai, Biden a afirmat în trecut ca aceasta ar fi greu de atins. Noul termen va coincide cu aniversarea de 20 de ani de la atacul terorist de la Centrul Comercial Mondial (World Trade Center) și Pentagon din 11 septembrie 2001. Biden a decis că o retragere grăbită care ar pune forțele armate americane în pericol nu ar fi o opțiune rentabilă, însă o re-evaluare a deciziilor luate de către stat a determinat că acum este momentul ca SUA să încheie acest conflict care a fost în desfășurare timp de 20 de ani și să se concentreze asupra ,,amenințărilor mai acute.” Un oficial al administrației Biden a adăugat că Talibanii au fost avertizați că în cazul în care atacă trupele americane în timpul procesului de extragere, ,,vor primi un răspuns puternic.”
Cei doi posibili candidați conservatori la funcția de cancelar al Germaniei au încercat să obțină marți susținerea organizației partidului, dar dezbaterea dezordonată a dus la rezultate inconclusive, raportează Reuters. Armin Laschet, liderul Uniunii Democrate Creștine, și Markus Söder, liderul Uniunii Creștin Sociale din Bavaria și prim-ministrul regiunii, au îndemnat membrii blocului conservator din parlament să ia o decizie rapidă, conducătorul bavarez reamintindu-le că „până la urmă, nu sistemul decide, ci oamenii”. Laschet a suferit o scădere majoră în popularitate, din cauza gestionării dezamăgitoare a pandemiei de COVID-19 în statul Renania de Nord-Westfalia, unde este prim-ministru. Chiar dacă Söder pare să aibă susținerea majoritară a parlamentarilor din CDU/CSU, Laschet provine din partidul mai mare, astfel, cui va aparține poziția de candidat rămâne încă neclar. Membrii ai blocului conservator se tem că această competiție aprigă va dăuna imaginii și stabilității structurii politice.
Aproape un milion de oameni din Mozambic se confruntă cu riscul sever de foamete, Fondul Internațional pentru Urgențe ale Copiilor și Programul Alimentar Mondial avertizând că acesta poate fi începutul unei crize umanitare majore de lungă durată, informează Reuters. Situația a fost agravată de un șir de atacuri ale militanților islamiști, asupra mai multor orașe în care sunt prezente stații de extracție ale gazelor de șist. Aceste intervenții armate au dus la migrarea a aproape 700.000 de oameni, cauzând creșterea considerabilă a populației orașelor vecine și agravând criza din acestea. Centrul pentru Integritate Publică din Mozambic nu a reușit să gestioneze corespunzător nici criza alimentelor insuficiente și nici pe cea a civililor ce sunt „blocați” în zone de război. La o întrunire organizată pe această temă la Geneva, PAM a estimat că o donație în valoare de aproximativ 82 de milioane de dolari americani ar fi necesară pentru încercarea combaterii crizei.
Turcia a anunțat că va organiza o conferință de pace afgană pe 24 aprilie, relatează Reuters. Summitul va avea loc de pe 24 aprilie până pe 4 mai, cu scopul de a demara eforturile de a încheia războiul din Afganistan și a creiona o posibilă soluționare politică. Conferința va include atât Națiunile Unite și Qatar, cât și guvernul Afgan și grupul insurgent Taliban. Summitul este menit să încheie conflictul și să pregatească calea pentru o soluționare ,,corectă și de durată.” Oficialii sunt îngrijorați ca în cazul în care nu se ajunge la un consens, violenta din țară ar putea crește brusc.
Marco Rubio, senator republican, și Chris Coons, senator democrat, au depus o propunere de lege menită accelereze controlul cererilor de refugiați ale populației uigure, încercând să ofere ajutor minorităților persecutate din regiunea Xinjiang, relatează Reuters. Acest proiect bipartizan propune încadrarea populațiilor asuprite din regiunea autonomă din estul Chinei la categoria de „refugiați cu prioritate 2”. Aceasta ar însemna o posibilitate pentru mii de uiguri de a emigra în Statele Unite ale Americii, având nevoie doar de o recomandare din cadrul Organizației Națiunilor Unite. Propunerea de lege vine în susținerea politicii externe a SUA, care condamnă Beijingul pentru crime împotriva umanității și genocid la adresa populațiilor minoritare din regiunea autonomă Xinjiang.
