Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 14 aprilie în lume- Biden și Merkel solicită Rusiei să se retragă de la granița cu Ucraina, Danemarca devine prima țară UE care renunță definitiv la vaccinarea cu Astra Zeneca, iar Rusia prostestează împotriva arborării steagului Kosovo

A fost 14 aprilie în lume- Biden și Merkel solicită Rusiei să se retragă de la granița cu Ucraina, Danemarca devine prima țară UE care renunță definitiv la vaccinarea cu Astra Zeneca, iar Rusia prostestează împotriva arborării steagului Kosovo

Material realizat de Ana-Miruna Toma și Anca-Maria Barbu

Statele Unite ale Americii și Germania solicită Rusiei să retragă trupele de la granița cu Ucraina, pe fondul intensificării tensiunilor din regiune, relatează Reuters. În timpul unei discuții telefonice, Cancelarul german, Angela Merkel și Președintele american, Joe Biden și-au exprimat îngrijorarea cu privire la creșterea semnificativă a numărului de trupe rusești de la granița cu Ucraina și din peninsula Crimeea, anexată în 2014 de Federația Rusă. Într-o declarație oficială, Casa Albă a reiterat faptul că cei doi parteneri transatlantici își reafirmă susținerea pentru suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei. În același context, surse diplomatice din Turcia au afirmat că SUA a anulat mobilizarea navelor de război americane în Marea Neagră, în timp ce oficialii americani susțin că a avut loc o confuzie din partea Turciei, fără ca ei să confirme vreodată desfășurarea misiunii.

Danemarca a sistat definitiv campania de vaccinare cu serul AstraZeneca din cauza îngrijorărilor legate de reacțiile adverse trombotice, devenind, astfel, prima țară europeană care a adoptat o astfel de decizie, conform BBC. Această decizie va genera o întârziere de câteva săptămâni în ritmul programului de vaccinare al țării. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a anunțat săptămâna trecută o posibilă legătură între vaccinarea cu serul AstraZeneca și formarea cheagurilor de sânge, însă a evidențiat că riscul de a muri în urma infectării cu Covid-19 este mult mai mare, față de riscul trombozelor. Deși mai multe țări europene au suspendat temporar vaccinarea cu acest ser, majoritatea au reluat acum vaccinările cu AstraZeneca, dar au fost reglementate categoriile de vârstă cărora vaccinul le poate fi administrat fără riscuri crescute. Atât pentru AstraZeneca, cât și pentru Johnson & Johnson, efectele secundare ale cheagurilor de sânge sunt extrem de rare. Oficialii danezi au declarat public că toate cele 2,4 milioane de doze de vaccin AstraZeneca vor fi retrase până când cercetări mai avansate vor clarifica efectul advers trombotic. Autoritatea daneză pentru sănătate a declarat că studiile au arătat o frecvență mai mare decât așteptată a cheagurilor de sânge după doze, afectând aproximativ una din 40.000 de persoane. Cu toate acestea, instituția a afirmat că utilizarea acestui vaccin în viitor nu este exclusă, astfel că AstraZeneca ar putea fi reintrodus în campania de vaccinare a țării. 

Rusia a întrerupt o conferință video a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite pentru a protesta cu privire la prezența steagului statului Kosovo, conform Euronews. Steagul se afla în spatele ministrului de externe al Kosovo, Donika Gervalla. Kosovo și-a declarat independența față de Serbia în 2008, după un deceniu de la războiul brutal dintre rebeli separatisti etnici albanezi și forțele sârbe. În prezent, 98 dintre cele 193 de națiuni membre ale ONU recunosc Kosovo, inclusiv marea majoritate a membrilor Uniunii Europene, însă Rusia, care are legături strânse cu Serbia și China, se numără printre țările care nu recunosc Kosovo. Dmitri Polyansky, ambasadorul adjunct al ONU pentru Rusia, a declarat în cadrul întâlnirii că „Federația Rusă și majoritatea celorlalți membri ai consiliului de securitate nu recunosc independența Kosovo, iar afișarea steagului acelei entități nerecunoscute nu este acceptabilă”. Polyansky a adăugat, totuși, că Rusia nu s-a opus ca Gervalla să vorbească. Cererea de interzicere a steagului a dus la o suspendare de 45 de minute a ședinței virtuale, în timp ce cei 15 membri ai consiliului au discutat problema în privat. După ce reuniunea a fost reluată, președintele consiliului, ambasadorul ONU al Vietnamului, Dang Dinh Quy, a declarat că întâlnirile virtuale nu ar trebui să perturbe sesiunile consiliului, iar steagul poate rămâne. În timpul discursului său, Dimitri Polyansky a mai adăugat și faptul că reprezentantul Kosovo a arătat o „lipsă de respect” față de majoritatea membrilor Consiliului de Securitate. 

O dronă a lansat materiale explozive lângă baza trupelor americane din Erbil, Iraq, au raportat oficialii kurzi, conform Reuters. Un atac separat cu rachete a ucis un soldat turc, aflat într-o bază militară apropiată, conform Ministerului de externe al Turciei. Acesta a reprezentat primul atacat realizat cu ajutorul inteligenței artificiale în zonă, unde o escaladare recentă a tensiunilor a fost cauzată de atacurile constante asupra bazelor americane din regiunea autonomă Kurdistan. Un grup extremist clasificat de aliații vestici si de către Irak ca aparținând forțelor militante susținute de Iran a lăudat atacul, fără să și-l asume în mod explicit. Turcia a staționat trupe în Irak în baza alianței NATO, precum și cu scopul de a ataca separatiștii kurzi din nord. Grupurile militante susținute de Iran se opun prezenței oricăror trupe străine pe teritoriu și le solicită retragerea imediată. 

Ursula von der Leyen a anunțat că Uniunea Europeană va primi 50 de milioane de vaccinuri COVID în plus de la Pfizer până la sfârșitul lunii iunie, relatează publicația Euronews. Președinta Comisiei Europene a declarat că numărul total al dozelor pe care le vor primi țările membre ale Uniunii Europene de la Pfizer va fi acum de 250 de milioane de doze, în al doilea trimestru al acestui an. “Acest lucru va contribui în mod substanțial la consolidarea lansării campaniilor noastre de vaccinare. Vreau să mulțumesc BioNTech-Pfizer”, a declarat Ursula von der Leyen reporterilor de la Bruxelles. Pfizer s-a angajat anterior să livreze 500 de milioane de doze de vaccin înainte de sfârșitul anului. Von der Leyen a anunțat, de asemenea, că peste 100 de milioane de doze de vaccinuri au fost administrate în întregul bloc european. În plus față de Pfizer, Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a aprobat utilizarea vaccinurilor dezvoltate de Moderna, AstraZeneca/Oxford University și Johnson & Johnson. Astfel, oficialii europeni estimează ca Moderna să livreze 360 ​​de milioane de doze în acest an, precum și alte 200 de milioane de doze de vaccin Johnson & Johnson, cunoscut și sub numele de Janssen. 

Izbucnirea unui incendiu teribil la o școală improvizată din Niger a ucis 20 de copii cu vârste între 3 și 5 ani, relatează Al Jazeera. Clădirea, aflată în suburbiile capitalei Niamey, era construită din lemn și paie, făcând-o deosebit de vulnerabilă în astfel de situații. Cauza izbucnirii focului nu a fost identificată, însă părinții și profesorii au reafirmat pericolul generat de desfășurarea orelor de curs în clădiri din paie.  În Niger, țara considerată cea mai săracă conform Indicelui Dezvoltării Umane, sălile de clasa construite din paie sunt foarte frecvent utilizate, pentru a putea face loc mai multor elevi. 

Uniunea Europeană a refuzat cererea Muntenegrului de a-i asista în achitarea unei datorii de 1 miliard de euro către China, provenită dintr-un proiect de infrastructură, care a adâncit statul din Balcanii de Vest într-o criză a datoriilor, conform Politico.  Suma pe care Muntenegru trebuie să o restituie Chinei reprezintă un sfert din datoria națională, relevând influența statului asiatic în Balcanii de Vest, în contextul în care Serbia este deja un aliat pronunțat. Cu toate acestea, Comisia Europeană a afirmat că nu va contribui la achitarea sumei de 1 miliard de euro: ,,UE este deja cel mai mare furnizor de ajutor financiar, cel mai mare investitor și cel mai important partener în comerț al Muntenegrului. Continuăm să îi susținem, însă nu vom accepta să le plătim împrumuturile pe care le fac de la terțe părți.” Criticii afirmă că, în 2014, guvernul țării a luat o decizie necalculată, împotriva sfaturilor UE, de a accepta împrumutul care acoperă 85% dintr-un proiect controversat de autostradă nefinalizat încă. Alte țări precum Pakistan, Sri Lanka și Djibouti au acceptat împrumuturi atractive din partea Chinei, în cadrul inițiativei Belt and Road, aflându-se acum sub presiunea de a le achita. ,,Uniunea Europeană își exprimă îngrijorarea cu privire la efectele socio-economice și financiare pe care astfel de împrumuturi le creează.”

Două noi studii sugerează că tulpina B.1.1.7 a coronavirusului, care a fost identificată pentru prima dată în Regatul Unit, este mai transmisibilă, dar nu are un impact asupra severității bolii, informează miercuri CNN. Descoperirile contrazic alte cercetări independente care au sugerat anterior că această variantă poate fi strans legată de un risc mai mare de a muri din cauza Covid-19. Unul dintre studii, publicat luni în The Lancet Infectious Diseases, nu a găsit dovezi într-un eșantion de pacienți spitalizați care să ateste că varianta B.1.1.7 este asociată cu o infecție Covid-19 severă. Cu toate acestea, tulpina a fost asociată cu o creștere a încărcăturii virale, care susține dovezile referitoare la transmisibilitatea mult mai crescută. Celălalt studiu, publicat luni în The Lancet Public Health, nu a găsit nicio asociere statistic semnificativă între varianta B.1.1.7 și tipurile sau durata simptomelor Covid-19 pe care oamenii au declarat că le-au experimentat. 

Guvernul american a trimis o delegație de foști oficiali în Taiwan, cu scopul de a-și arăta susținerea față de insula amenințată de o serie de întreprinderi militare ale Chinei, conform Deutsche Welle. Purtătorul de cuvânt al ministerului de externe chinez a solicitat Statelor Unite ,,să înceteze orice interacțiune formală cu autoritățile taiwaneze și să se ocupe cu prudență de problemele care privesc Taiwanul.” Acesta a avertizat SUA ,,să nu transmită semnale greșite forțelor separatiste locale, pentru a nu periclita relațiile chineze și pacea și stabilitatea pe de-o parte și de alta a Strâmtorii Taiwan”. În ultimul an, China și-a intensificat prezența militară în zonă, cu avioane de luptă și bombardiere nuclere, încălcând zona de apărare a Taiwanului aproape zilnic. Doar lunea aceasta, un număr record de 25 de avioane de luptă și bombardiere au încălcat spațiul aerian taiwanez. China se folosește de tensiuni militare, economice și diplomatice pentru a izola Taiwanul pe scena internațională.

Gigantul de fast-food McDonald’s a cerut instruirea ,,anti-hărțuire” a personalului său din toate cele 39.000 de restaurante, a declarat compania miercuri, conform CNN. Atât procesul de instruire, cât și alte măsuri adoptate, sunt concepute pentru a susține un nou standard de lucru al companiei, care se concentrează asupra prevenirea hărțuirii, discriminării și violenței la locul de muncă, prin colectarea frecventă de feedback din partea angajaților, tocmai pentru ca aceștia să se simtă în siguranță în mediul în care muncesc. ,,Standardele ar trebui să ne ajute să ne asigurăm că la fiecare interacțiune toată lumea este binevenită, confortabilă și se simte în siguranță”, a declarat miercuri Chris Kempczinski, CEO al McDonald’s. Evaluarea va începe în cadrul restaurantelor din ianuarie 2022. Compania a mai fost în trecut persecutată prin numeroase acuzații de hărțuire și discriminare din partea angajaților, atât la nivel de franciză, cât și la nivel corporativ. La începutul acestui an, un reportaj „CBS Sunday Morning” a subliniat acuzațiile din partea angajaților de sex feminin care au declarat că au fost discriminate și au fost hărțuite sexual la locul de muncă. 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 23 septembrie în lume – Guvernul britanic anunță noi măsuri pentru reducerea taxelor, Consiliul ONU pentru Drepturile Omului a indicat că în Ucraina au fost comise crime împotriva umanității, iar Administrația Biden a anunțat o relaxare a sancțiunilor asupra serviciilor de internet din Iran

Material realizat de Maria Pițigoi Comisia specială a Consiliului ONU pentru Drepturile Omului a concluzionat …