Material realizat de Dora Timar și Andrei Popa
Japonia a declarat că dorește să elibereze un milion de tone de apă contaminată înapoi în mare, fiind provenită în urma accidentului nuclear din Fukushima, raportează Al Jazeera. Japonia intenționează să elibereze un milion de tone de apă contaminată radioactiv în urma accidentului de la centrala nucleară Fukushima, după un proces de filtrare și tratare a apei. Guvernul a declarat că acțiunea de eliberare a apei în mare va începe în aproximativ doi ani și se așteaptă ca procesul să se deruleze în câteva decenii. Mai multe organizații de protejare a mediului, printre care și Greenpeace, au criticat dur decizia guvernului japonez. Kazue Suzuki, activist al Greenpeace Japonia pentru schimbările climatice și energie, a declarat că guvernul Japonez a reușit să eșueze încă odată în fața cetățenilor din Fukushima. Grupul de activiști pentru mediu a declarat că au reușit să strângă un număr de 183.754 de semnături din partea cetățenilor niponi și sud coreeni.
Iranul a acuzat statul Israel pentru sabotajul provocat la Natanz, cel mai importantă sit nuclear, și a promis că Teheranul se va răzbuna, informează Reuters. Într-un comunicat de presă, ministrul de externe al Iranului, Mohammad Javad Zarif, a acuzat Israelul pentru sabotajul provocat la situl nuclear Natanz și a promis că Teheranul își va folosi dreptul de a acționa împotriva făptașilor. Teheranul a declarat că persoana care a provocat o întrerupere a electricității în halele subterane din situl nuclear Natanz a fost descoperită și au fost aplicate măsurile necesare de arestare. Mai multe surse israeliene au citat surse confidențiale ale serviciilor de inteligență prin care declarau că serviciul de spionaj Mossad a încheiat cu succes o misiune de sabotare a sitului nuclear iranian, afectând producția pentru cel puțin câteva luni. Israelul nu a comentat oficial evenimentul, iar Statele Unite ale Americii au declarat că nu au nicio legătură cu evenimentul din Natanz.
Guvernul Chinei a lansat o linie telefonică pentru raportarea “comentariilor ilegale” la adresa Partidului Comunist din țară, conform The Guardian. Scopul liniei telefonice este de a raporta utilizatorii de internet care critică pe platformele de socializare Partidul Comunist și istoria sa, pentru a desființa “istoricii nihiliști” înainte de aniversarea de 100 de ani a regimului, în iulie. Linia telefonică va permite cetățenilor din China să își raporteze concetățenii care atacă liderii și legile, defăimează eroii naționali și “neagă excelenta cultură avansată a socialiștilor” online, conform unei postări a Administrației Spațiului Cibernetic din China. “Nihilismul istoric”, condamnat de către conducătorii de la Beijing, este o expresie specifică în țară care se referă la a manifesta în mod public scepticism față de deciziile Partidului Comunist. Internetul la care are acces populația statului este cenzurat și majoritatea platformelor de socializare internaționale sunt interzise în țară. Autoritățile care se ocupă de spațiul virtual în China deseori cresc măsurile de cenzură și supervizare online în perioada evenimentelor majore, cum ar fi aniversări istorice, întâlniri politice sau evenimente sportive. Anunțul cu privire la linia telefonică nu a specificat ce pedepse vor primi cei raportați prin intermediul acesteia, dar cetățenii din China au primit pe parcursul anilor pedeapsă cu închisoarea pentru postarea discursurilor critice față de partid, legi și istorie. De asemenea, rețelele de socializare chinezești care nu reușesc să cenzureze conținutul critic față de regim, vor fi sancționate prin amenzi sau prin suspendarea serviciilor pentru o perioadă determinată.
După trei luni de carantină strictă, Regatul Unit a redeschis afacerile non-esențiale, conform Reuters. Încă de la primele minute după ridicarea restricțiilor, localurile non-esențiale și-au redeschis ușile pentru cetățenii Regatului Unit, formându-se cozi în exteriorul magazinelor de haine și al frizeriilor. După trei luni de carantinare strictă, deschiderea economiei britanice a fost văzută de către primul-ministru, Boris Johnson, ca un pas major înspre normalitate. Departamentul de vânzări al magazinului John Lewis a informat că procentul vânzărilor de rochii a crescut cu 200% în urma ridicării restricțiilor. Cu toate acestea, restaurantele și pub-urile vor fi restricționate să servească doar în exterior, guvernul britanic anunțând că restricțiile în domeniul HoReCa vor rămâne stabile până în cel puțin 17 mai. Boris Johnson a rugat cetățenii să păstreze distanțarea socială și să fie atenți la siguranța personală întrucât pandemia nu s-a terminat.
Administrația președintelui Joe Biden a încheiat înțelegeri cu guvernele din Mexic, Honduras și Guatemala pentru a restricționa valul de imigranți de la granița cu Statele Unite ale Americii, informează CNN. Asistentul special pentru imigrare al președintelui SUA, Tyler Moran, a declarat că “Am reușit să încheiem înțelegeri prin care liderii din America Latină să pună la dispoziție mai multe forțe armate la granițele proprii. Mexic, Honduras și Guatemala au acceptat să facă asta. Această decizie nu doar că va preveni traficanții de droguri, contrabandiștii și persoanele care profită de copii în drumul lor spre SUA, dar va proteja, de asemenea, acei copii.”. Administrația președintelui Biden a depus eforturi pentru a putea gestiona fluxul de imigranți, în special minorii neînsoțiți, care se opresc la granița de sud a Statelor Unite, așteptând ca oficialii să găsească locuri pentru a îi acomoda. Institutul American pentru Protecția Granițelor a anunțat că aproximativ 172.000 de persoane au încercat să treacă granița dintre SUA și Mexic în luna martie, o creștere de 71% față de februarie. Datele arată că în luna martie, 18.890 dintre imigranți erau minori neînsoțiți. Casa Albă a plasat, de asemenea, 28.000 de reclame radio, folosite pentru a descuraja oamenii din America Latină să călătorească spre Statele Unite ale Americii. Agenția Americană pentru Dezvoltare Internațională a solicitat ca o echipă de asistență pentru dezastre să răspundă de necesitățile umanitare urgente din Guatemala, Honduras și El Salvador, motivele migrării în masă fiind lipsa alimentelor și pandemia COVID-19.
Președintele Turciei și prim-ministrul interimar al Libiei au reînnoit acordul maritim controversat din 2019, acord contestat de către guvernul Greciei și al Ciprului, conform Al Jazeera. Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a declarat în cadrul întâlnirii cu primul-ministru al Libiei, din Ankara, că va susține unitatea, reconstrucția și puterea militară a Libiei, adăugând că va trimite 150.000 de doze de vaccin anti-COVID 19 către spitalele din țara nord-africană, care are dificultăți în combaterea pandemiei. Reprezentanții celor două state au semnat în 2019 o înțelegere pentru a-și contura granițele maritime în zona Mării Mediterane. Această acțiune a cauzat proteste din partea oficialilor din Grecia și Cipru, care au denunțat înțelegerea pe premisa încălcării legii internaționale, nefiind respectate celelalte țări aflate pe coasta Mediteranei. Primul-ministru al Libiei a anunțat că, alături de guvern, este deschis la a stabili o înțelegere cu reprezentanții din Grecia pentru a delimita granițele între cele două țări și pentru a demara o zonă exclusivă pentru practicarea activităților economice, care includ exploatarea de petrol și gaze. Autoritățile elene au cerut ca acordul să fie anulat, declarațiile venind la același timp cu redeschiderea ambasadei din Libia după șapte ani de inactivitate.
Guvernul Noii Zeelande a introdus un proiect de lege care va solicita băncilor, asiguratorilor și administratorilor de investiții să raporteze impactul schimbărilor climatice în cadrul afacerilor acestora, conform Reuters. Noua Zeelandă va deveni prima țară din lume care va solicita tuturor companiilor, ce depășesc active de un miliard de dolari neozeelandezi, de pe bursa de valori a țării să dezvăluie impactul afacerilor față de schimbările climatice. James Shaw, ministrul schimbărilor climatice, a anunțat că “Nu putem ajunge la zero emisii de carbon până în 2050 dacă sectorul financiar nu își cunoaște impactul pe care investițiile sale îl au asupra climatului.”. Proiectul de lege care a fost introdus în parlament, va solicita companiilor financiare să explice modalitățile prin care vor gestiona riscurile și oportunitățile legate de schimbările climatice. Dezvăluirile cu privire la activitatea prestată de acest sector vor fi cerute la finalul fiecărui an financiar, ceea ce va determina companiile să raporteze activitatea din 2023, dacă legea va fi aprobată anul acesta.
Taiwanul a raportat un număr record de avioane ale Republicii Populare Chineze care au invadat spațiul național aerian, conform BBC News. Ministrul apărării din Taiwan a declarat că 25 de avioane chinezești, incluzând avioane de vânătoare și bombardiere cu capacitate nucleară, au invadat spațiul aerian taiwanez, fiind cel mai mare număr de avioane folosite de China de până acum. Ministrul apărării a mai declarat că Taiwanul a trimis avioane de interceptare, iar lansatoarele de rachete au urmărit întreaga operațiune de survolare a avioanelor chinezești. De la începutul anului 2021, China a mai derulat și alte misiuni de monitorizare a spațiului aerian taiwanez, însă ultima misiune a venit ca răspuns la acuzațiile Statelor Unite ale Americii, care au criticat politica Chinei față de Taiwan ca fiind ”într-o constantă creștere a agresivității”. Taipeiul a declarat că flota aeriană chinezească a fost formată din 18 avioane de vânătoare, patru bombardiere cu capacitate nucleară, două aeronave de interceptare a submarinelor și o aeronavă de avertizare. Statul insular a declarat că nu se simte intimidat de acțiunile Beijingului și că va lupta pentru independența națională.
Canada a suspendat acordarea de permise de export a tehnologiei de drone militare pentru Turcia, informează Al Jazeera. Marc Garneau, ministrul de externe al Canadei, a declarat că permisele pentru exportul tehnologiilor de drone militare au fost suspendate pentru Turcia, după ce guvernul canadian a descoperit că sisteme de origine canadiană au fost folosite de Azerbaijan în conflictul Nagorno-Karabah. Acesta a mai declarat că guvernul de la Ottawa deține dovezi credibile prin care demonstrează că tehnologia de origine canadiană a fost folosită în timpul celor șase săptămâni de conflict între Azerbaidjan și Armenia. Garneau susține că a transmis o invitație de dialog omologului său turc pentru a renegocia oferirea permiselor de export. Mevlut Cavusoglu, ministrul de externe turc, a declarat că se simte îngrijorat în urma restricțiilor pentru apărare impuse de statul din America de Nord și va transmite o cerere de reevaluare a acestora.
Au început proteste în Pakistan după ce liderul partidului de extremă dreaptă TLP, Saad Rizivi, a fost arestat de către poliție în Lahore, relatează Al Jazeera. Protestele au izbucnit în numeroase orașe din Pakistan după ce poliția l-a luat în custodie pe liderul partidului religios de extremă dreaptă, cunoscut pentru susținerea unor demonstrații în masă față de problema “blasfemiei”. Oficialii din Pakistan au închis mai multe autostrăzi care conectează orașele mari din țară, după începerea protestelor. Liderul seniorilor din partid, Syed Zaheer ul Hassan Shah, a declarat că guvernul a încălcat acordul semnat cu partidul extremist în februarie pentru a înceta protestele asupra “blasfemiei percepute”, cei din partid considerând că președintele Franței, Emmanuel Macron, este anti-islamic. Guvernul a semnat o înțelegere, în timpul unor proteste în masă de la începutul anului, cu acest partid pentru a promite expulzarea ambasadorilor francezi din țară, interzicând în totalitate comerțul cu statul vest-european și garantând amnistierea față de susținătorii partidului de extremă dreapta care au fost arestați în timpul demonstrațiilor. La momentul de față, TLP a acuzat guvernul pentru “susținerea huliganilor”.