Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Dora Timar și Andrei Popa
Atleții din Coreea de Nord nu vor participa la următoarea ediție a Jocurilor Olimpice din Tokyo din cauza preocupării liderilor coreeni asupra evoluției pandemiei COVID-19, conform CNN. Liderul Coreei de Nord a decis în 2020 tăierea tuturor relațiilor externe pentru a preveni creșterea numărului de infectări cu virusul COVID-19. În rapoartele oficiale, Coreea de Nord nu a declarat existența unui focar al pandemiei, și nu există indicii care să contrazică datele oficiale, dar experții se îndoiesc de declarația de la Pyongyang care susținea că țara nu a avut nici măcar un caz de infecție cu virusul. Conform ambasadei Rusiei în Pyongyang, mai mulți diplomați străini au părăsit țara în ultimele luni din cauza lipsei de bunuri necesare și restricțiilor extreme din viața cotidiană. Conform unui raport, oficialii din Coreea de Nord nu vor participa vara aceasta la Jocurile Olimpice cu scopul de a “proteja jucătorii de criza mondială de sănătate cauzată de COVID-19.”. Această decizie a fost luată de reprezentanții Comitetului Olimpic din țară printr-o conferință video cu membrii comitetului.
Președintele rus Vladimir Putin a semnat o lege care îi permite să obțină încă două mandate prezidențiale, având posibilitatea de a rămâne președinte până în 2036, informează CNN. Vladimir Putin se află în prezent în cel de-al 4-lea mandat de șef al statului, care se va termina în 2024. Noua legislație anunțată luni i-ar permite președintelui să rămână în funcție încă două mandate de câte 6 ani fiecare, dacă ar câștiga ambele scrutinuri. Noua lege reprezintă o formalizare a rezultatelor referendumului de anul trecut asupra amendamentelor Constituției din Rusia. Pe lângă posibilitatea președintelui de a candida din nou la alegerile prezidențiale, alte amendamente au fost votate, printre care definirea căsătoriei ca stricta “uniune dintre un bărbat și o femeie”. Deciziile anterioare ale președintelui Putin de a rămâne la putere au atras proteste în masă și critici din partea statelor internaționale.
Cel puțin 40 de oameni au murit și alți 60 au fost răniți în urma unor conflicte tribale în regiunea de vest a Sudanului, conform Al Jazeera. După atacul violent de la începutul anului, conflictele tribale continuă în partea de vest a Sudanului, în orașul El Geneina, iar informațiile actuale cu privire la atacul recent arată că cel puțin 40 de oameni au fost uciși, iar 60 răniți în urma conflictului. Acest incident este al doilea din regiunea conflictuală după semnarea în 2020 a unui acord de pace între oficialii țării și Națiunile Unite. Violența are loc între tribul arab Rizeigat și tribul Masalit, în El Geneina, capitala provinciei Darfur de Sud. Inicidentul a avut loc după ce bărbați neidentificați înarmați au împușcat două persoane ale tribului Masalit, conform reprezentanților Națiunilor Unite. Conflictul a luat amploare, ambele triburi mobilizându-și forțele armate în oraș pentru a se confrunta. În ianuarie, cel puțin 129 de persoane au fost ucise din cauza conflictului între cele două triburi în același oraș. Guvernatorul zonei de vest, Mohammed Abdalla al-Duma a declarat că este necesar să ia măsuri, fără să elaboreze ce măsuri vor fi luate, adăugând ca rezidenții din El Geneina să rămână vigilenți și pe cât posibil să stea în case până ce forțele de securitate vor controla situația. După semnarea acordului de pace de anul trecut, reprezentanții Națiunilor Unite s-au retras din țară, dar rebelii din tribul arab au continuat susținerea conflictelor tribale în regiunea înarmată a țării.
Reprezentanții Statelor Unite ale Americii au solicitat oficialilor din Rusia să explice “provocările” din zona de graniță a Ucrainei, relatează Reuters. Conform Departamentului de Stat din SUA, au fost descoperite raportări ale mișcării militare ruse în zona graniței Ucrainei, iar reprezentanții au solicitat explicarea “provocărilor”. Mișcările militare ruse au devenit ultimul punct de tensiune în relația dintre SUA și Rusia din ultimele 3 luni de când noul președinte Joe Biden și-a asumat noua funcție. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Ned Price, a declarat în cadrul unei conferințe de presă că oficialii din țară sunt îngrijorați de eforturile din partea guvernului rus de a intimida Ucraina. Ned Price a refuzat să spună dacă conisderă că Rusia se pregătește pentru a invada fosta republică sovietică. Mișcările militare vin sub formă de încălcare a armistițiului din iulie 2020, moment în care 4 soldați ucraineni au fost uciși de către armata rusă. Reprezentanții de la Casa Albă și-au exprimat dorința de a avea un dialog cu oficialii din Moscova, oferind în același timp susținere față de președintele Ucrainei împotriva intimidărilor. NATO, Ucraina și alte țări occidentale au acuzat Rusia pentru trimiterea armatei și a unor arme de mare calibru în proximitatea regiunii de est a Donbas încă din 2014. Oficialii de la Moscova au declarat că oferă susținere umanitară și politică grupărilor separatiste din țară.
Ministrul justiției din Muntenegru a fost demis după ce luna trecută a negat genocidul Srebrenica, informează Al Jazeera. Prim-ministrul Zdravko Krivokapic a lansat o procedură pentru a-l demite pe ministrul justiției după ce acesta a negat existența genocidului Srebrenica din 1995, solicitând parlamentului susținerea moțiunii. Vladimir Leposavic, ministrul justiției, al drepturilor omului și minorităților, a fost întrebat luna trecută dacă masacrul de la Srebrenica a peste 8.000 de musulmani de sex masculin a constituit un genocid asupra comunității, iar ministrul a răspuns că eticheta de genocid “a fost stabilită fără niciun echivoc”. Declarația sa a stârnit critici din partea reprezentanților Statelor Unite ale Americii, Marii Britanii și Uniunii Europene – la care oficialii din Muntenegru își doresc să adere -, inclusiv în țară și în regiunile musulmane. Prim-ministrul a declarat că Leposavic dorește să își mențină poziția asupra declarației sale, motiv pentru care a decis moțiunea de demitere a ministrului.
Opozantul politic Alexei Navalnîi a fost transferat în aripa medicală a penitenciarului în care este încarcerat după ce a prezentat simptome de covid-19, relatează Reuters. Criticul vocal al lui Vladimir Putin, Alexei Navalnîi, a fost transferat și testat pentru coronavirus în aripa medicală a penitenciarului IK-2 după ce a prezentat temperatura ridicată și tuse uscată. Opozantul a admis pe pagina sa de instagram că prezintă temperatură de 38,1 grade Celsius și tuse. Acesta a mai menționat că autoritățile penitenciarului nu au răspuns la apelurile sale constante prin care cerea control medical pentru dureri de spate și membre inferioare. ”Dacă sunt diagnosticat cu tuberculoză, atunci probabil voi scăpa de durerile de spate și de picioare. Un lucru bun” a mai declarat Navalnîi în postarea sa de pe Instagram. Autoritățile nu au menționat unde se află sectorul medical unde a fost transportat, însă avocații lui Alexei Navalnîi speculează că sectorul se află în incinta penitenciarului IK-2, situat la 100 de km de Moscova.
Zece amirali în retragere au fost arestați în Turcia pentru susținerea unui acord maritim semnat acum 85 de ani, informează Reuters. Autoritățile turcești au arestat zece amirali în retragere pentru susținerea unui acord maritim semnat acum 85 de ani; președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, acuzându-i public pentru încercarea de a planifica o lovitură de stat. Convenția de la Montreux a fost adoptată acum 85 de ani și a jucat un rol important în securitatea teritorială a Turciei, iar mai mult de o sută de amirali și-au exprimat susținerea declarând că guvernul turc intenționează să părăsească acordul. Guvernul a declarat că amiralii care susțin Convenția de la Montreux complotează împotriva ordinii constituționale a Turciei, iar președintele Erdogan a declarat că susținerea acordului maritim este inacceptabil dată fiind istoria vastă a loviturilor de stat din Turcia. Convenția de la Montreux, semnată în 1936, conferă control Turciei asupra strâmtorilor Bosfor și Dardanele, iar pe timp de pace limitează trecerea navelor de război și a navelor străine de comerț.
Prințul Hamzah al Iordaniei a semnat o scrisoare în urma căreia și-a afirmat angajamentul față de regele Iordaniei, Abdullah al Doilea, conform Al Jazeera. Prințul Hamzah al Iordaniei a semnat o scrisoare prin care și-a afirmat angajamentul față de tradițiile și abordările familei regale Hashemite, ca răspuns la relaxarea conflictului care l-a plasat pe prinț în arest la domiciliu. Curtea regală a Iordaniei a confirmat conținutul scrisorii și a declarat că Prințul s-a lăsat în voia Maiestății Sale, Regele Abdullah al Doilea. Fostul prinț moștenitor Hamzah a semnat scrisoarea în urma unei întâlniri cu unchiul regelui, prințul Hassan, la care au participat și alte persoane importante din cadrul familei regale. Guvernul Iordaniei l-a acuzat pe Prințul Hamzah de implicare într-un complot care avea ca scop destabilizarea securității regatului și a fost plasat în arest la domiciliu împreună cu încă alte 16 persoane, printre care și Bassem Awadallah, fost ministru al actualului cabinet. Prințul Hamzah a negat orice implicare în complot, declarând că guvernul dorește să-l pedepsească pentru acuzațiile sale împotriva corupției și a slabei guvernări a Iordaniei.
Statele Unite ale Americii au declarat că discuțiile indirecte cu Iranul pentru reluarea acordului nuclear din 2015 vor fi dificile, informează Al Jazeera. Statele Unite ale Americii au declarat că doresc să susțină o discuție indirectă cu Iranul în legătură cu reluarea acordului nuclear din 2015, în contextul Planului Cuprinzător Comun de Acțiune (Joint Comprehensive Plan of Action) de la Viena. Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat a declarat că SUA nu va subestima importanța acordului nuclear și a provocărilor care urmează. Acesta a mai declarat că SUA nu se așteaptă la o soluție imediată și nici la o negociere ușoară. Jen Psaki, purtătorul de cuvânt al Casei Albe, a afirmat că diplomația necesită timp, iar uneori discuțiile nu decurg în ritmul dorit.
Guvernatorul statului Arkansas, Asa Hutchinson, a votat o hotărâre prin care minorii transgender nu au dreptul să primească medicație sau operații medicale pentru a confirma genul, relatează New York Times. Guvernatorul statului Arkansas, membru al partidului Republican, Asa Hutchinson, a votat o hotărâre prin care minorilor transgender le este interzis să primească medicație sau operații medicale prin care să-și schimbe genul, într-o mișcare conservatoare prin care se dorește limitarea participării în societate și a îngrijirilor medicale acordate persoanelor transgender. Instituția Legiuitoare a statului Arkansas ar putea trece peste dreptul de veto al guvernatorului asupra hotărârii, însă partidul republican deține majoritatea în ambele camere. Chase Strangio, un avocat al Uniunii Libertăților Civile din America, care a luptat împotriva legilor anti transgender din Arkansas și alte state din SUA, a declarat că ar putea să se bucure de posibilitatea de a trece peste dreptul de veto al guvernatorului, însă votul lui Hutchinson are o putere semnificativă atât la nivel practic, cât și simbolic. Guvernatorul statului Arkansas a declarat că este conștient că întreaga națiune este cu ochii pe Arkansas pentru că are pe birou o hotărâre ca produs al războiului cultural din America, dar nu intenționează să se retragă dintr-o luptă necesară și bine intenționată.
