Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 6 aprilie în lume- Benjamin Netanyahu a fost desemnat premier interimar, Ucraina face apel la NATO, iar discuțiile au reînceput pentru Acordul nuclear cu Iranul

A fost 6 aprilie în lume- Benjamin Netanyahu a fost desemnat premier interimar, Ucraina face apel la NATO, iar discuțiile au reînceput pentru Acordul nuclear cu Iranul

Material realizat de Theodora Cristea și Mircea-Andrei Cuciureanu

Benjamin Netanyahu a fost însărcinat cu responsabilitatea de a forma un nou guvern, decizia fiind aprobată prin susținerea oferită de membrii parlamentului, informează BBC. În momentul de față, premierul israelian se confruntă cu acuzații de fraudă, mituire și abuz de încredere, liderul politic infirmându-le și declarând că este vorba despre „o vânătoare politică de vrăjitoare”. În luna martie s-au ținut alegeri parlamentare pentru a patra oară în doi ani și, asemănător celorlalte trei rânduri de alegeri, rezultatele au fost apropiate și inconclusive. Președintele israelian, Reuven Rivlin, și-a exprimat public lipsa de încredere în abilitățile lui Netanyahu de a forma Knesset stabil. Pentru a obține majoritate parlamentară, primul-ministru mai are nevoie de susținerea unui partid naționalist de dreapta, Yamina, dar și a unui partid arab, Raam, iar până în momentul de față niciuna dintre cele două formațiuni nu și-a făcut publică poziția.

Președintele Ucrainei, Volodymyr Zelensky, a făcut apel la NATO pentru a accelera procesul de aderare a statului est european la alianță, declarațiile venind în urma intensificării conflictului din regiunile Donețk și Luhansk, ca reacție la poziția amenințătoare pe care a adoptat-o Rusia, conform Al Jazeera. Amenințările cu intervenție militară ale Kremlinului la adresa statului cu capitala la Kiev și susținerea continuă a trupelor separatiste au forțat intensificarea discuțiilor dintre Zelenskyy și Secretarul General al NATO, Jens Stoltenberg, cel din urmă declarând că: „NATO sprijină ferm suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei”. De partea cealaltă, Moscova infirmă orice implicare în conflictul din cele două regiuni, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitry Peskov, susținând că autoritățile din Rusia se îndoiesc că aderarea la alianța transatlantică ar fi o soluție fezabilă pentru rezolvarea turburărilor interne.

Statele Unite ale Americii și Iran au reînceput negocierile cu privire la acordul nuclear din 2015, discuțiile demarând marți la Viena, cu intermediere europeană, și având ca scop realinierea celor două puteri la tratat, relatează Reuters. Retragerea din cadrul înțelegerii în 2018 a SUA a cauzat atât destabilizarea economiei statului din sud-vestul Asiei cât și deteriorarea majoră a relațiilor diplomatice dintre cei doi actori. Delegatul Rusiei la Agenția Internațională pentru Energie Atomică, Mikhail Ulyanov, a declarat că cele 2 țări au desemnat 2 grupuri de experți, menite să identifice și să remedieze cauzele conflictului. De partea Washingtonului este vizată ridicarea sancțiunilor, nejustificat de agresive, aduse la adresa Iranului, iar de partea Teheranului este urmărită respectarea regulilor și obligațiilor, cu privirea la energia și armamentul nuclear.   

9 persoane au fost arestate în urma unui protest ce a avut loc în fața închisorii unde este reținut Aleksei Navalnîi, manifestațiile fiind cauzate de sănătatea incertă a omului politic și lipsa de cooperare a autorităților ruse în a-i face disponibil un cadru medical la alegerea sa, raportează Reuters. Principalul critic al Kremlinului a intrat în greva foamei săptămâna trecută, după ce i-a fost refuzată îngrijirea medicală corespunzătoare pentru dureri de spate. Navalnîi a fost testat pentru COVID-19, după ce la începutul săptămânii a prezentat stare de febră și o tuse puternică. Anastasiya Vasilyeva, lidera unui sindicat al medicilor din Rusia, a fost arestată după ce a încercat să-i ofere un consult politicanului și a acuzat autoritățile pentru atitudinea adoptată la adresa acestei probleme. Printre persoanele arestate se mai numără și 2 reporteri CNN.

Fondul Monetar Internațional a declarat că în 2021 creșterea economică globală proiectată este de 6%, pe măsură ce statele continuă lupta cu pandemia, informează Reuters. Indicele proiectat a crescut de la 5.5% la 6% datorită progresului foarte rapid făcut de economia din SUA, pe care FMI o estimează crescând cu 6.4% în 2021, cel mai mult din anii 1980. Cu toate acestea, FMI a avertizat că recuperările sunt diferite de la stat la stat, și că economiile cu campanii de vaccinare mai lente, mai puțin suport legislativ și dependență de turism nu beneficiază de o creștere la fel de bună. Dacă se va îndeplini, proiecția FMI de 6% creștere economica va fi cea mai semnificativă din anul 1976, însă trebuie notat că vine în urma celei mai drastice scăderi de la finalul celui de-Al Doilea Război Mondial, de 3.3%. Statele Unite ale Americii se va alătura Chinei în lista statelor care au ajuns la un PIB mai mare decât era la începutul pandemiei. 

Coreea de Nord a anunțat că nu va participa în Jocurile Olimpice de la Tokyo de anul acesta din cauza coronavirusului,  afirmă BBC. Decizia pune capăt speranțelor Coreei de Sud de a folosi Jocurile pentru a angaja celălalt stat în discuțiile transfrontaliere blocate. În 2018, cele două state au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă cu o echipă comună, ceea ce a dus la o serie de summituri istorice. Guvernul de la Pyongyang a declarat că nu au înregistrat niciun caz de coronavirus, ceea ce experții afirmă că este foarte puțin probabil. Anunțul a făcut Coreea de Nord prima țară importantă care va sări peste Jocurile Olimpice de Vară întârziate. Acestea ar fi primele Jocuri de Vară omise de Coreea de Nord din 1988, când statul nu a participat la Jocurile din Seul din timpul Războiului Rece. 

Rusia a declarat că sancționarea autorităților din Myanmar este „o măsură inutilă, extrem de periculoasă, ce poate împinge țara, până la urmă, către război civil”, afirmația venind în urma acțiunilor și inițiativelor „Vestului” de a ajuta la reinstaurarea democrației în statul din Asia, raportează Reuters. Protestele au devenit o realitate zilnică în Birmania după ce armata a înlăturat guvernul ales prin vot popular în urma unei lovituri de stat justificată pe baza unor acuzații nefondate de fraudă electorală. Kremlinul și-a declarat îngrijorarea pentru numărul mare de decese, cel puțin 564 din februarie până acum, însă, cu toate acestea ministrul apărării rus, Andreï Kartapolov, s-a întâlnit cu liderul juntei, Min Aung Hlaing, fiind critic la scenă deschisă de activiști pentru drepturile omului.

Alegerile anticipate din Groenlanda pot avea consecințe majore pentru interese internaționale în Oceanul Arctic, raportează BBC.Deși este autonom, teritoriul aparține statului Danemarca, iar momentan economia este bazată pe pescuit și subvenții daneze, însă această realitate este posibil să se schimbe datorită topirii gheții și a unui proiect minier controversat din sudul Groenlandei. Compania care deține mina de la Kvanefjeld a afirmat că aceasta ,,are potențialul să devină cel mai semnificativ producător de «pamanturi rare» (grup de 17 elemente folosite pentru fabricarea de electronice și arme) din lumea occidentală.” Partidul Siumut susține proiectul, argumentând că va genera sute de locuri de munca și va crește economia, ceea ce ar putea duce la un grad mai ridicat de independența față de Danemarca pe parcursul anilor. Opoziția, partidul Inuit Ataqatigiit, a respins propunerea din cauza preocupărilor legate de potențialul de poluare radioactivă și deșeuri toxice. Viitorul minei de la Kvanefjeld are relevanță pe scena internațională întrucât compania care deține șantierul este întreprinderea australiană Greenland Minerals, care, la randul ei este susținută de o companie chinezească. Groenlanda este văzută de Marea Britanie, SUA, Australia, Canada și Noua Zeelandă ca o posibilă nouă sursă de minerale, care ar putea sa reducă dependența de China a celor cinci state. 

Gardienii Confidențialității ai Uniunii Europene au declarat că pașapoartele de vaccinare plănuite de UE trebuie să aibă baze legale, necesare și proporționale, relatează Reuters. De asemenea, Comitetul European pentru Protecția Datelor și Autoritatea Europeană pentru Protecția Datelor au avertizat împotriva utilizarii datelor din astfel de documente de călătorie pentru a crea o baza de date centrala a UE. Statele care depind de turism precum Grecia, Spania și Portugalia speră că certificatele de vaccinare vor ajuta la revigorarea călătoriilor internaționale, susținând aceasta abordare la nivel european, în timp ce alte tari preferă strategii naționale. ,,Orice măsură adoptată la nivel național sau european care implică procesarea datelor personale trebuie să respecte principiile generale de eficiența, necesitate și proporționalitate” a afirmat șefa CEPD, Andrea Jelinek. Wojciech Wiewiorowski, liderul AEPD, a adăugat că certificatele de vaccinare vor trebui restricționate și scoase din uz imediat ce pandemia s-a terminat. 

Noul Președinte al Tanzaniei, Samia Suluhu Hassan, a declarat că ,,nu este corect” să ignore pandemia, indicând o schimbare față de predecesorul ei, care a minimalizat boala, raportează Al Jazeera. Hassan a anunțat că va crea un grup operativ de experți în coronavirus pentru a consilia guvernul, acceptând de asemenea recomandările autorităților medicale globale. ,,Experții ne vor spune mai multe despre pandemie și ne vor sfătui în legătură cu ce propune restul lumii. Nu putem accepta totul așa cum se întâmplă, dar nici nu ne putem izola în timp ce lumea se mișcă într-o alta direcție” a afirmat Hassan, indicând o clară diferență de politică față de predecesorul ei, John Magufuli, care a refuzat să vadă pericolul pandemiei, a fost împotriva măștilor de protecție și a distanțării sociale, și a susținut că vaccinurile erau o conspirație menită să fure bogăția Africii.  De asemenea, în cadrul altui anunț legislativ, Hassan a ordonat ridicarea restricțiilor impuse asupra instituțiilor de media suspendate de către predecesorul ei, a cărui administrație a fost criticată pentru reprimarea libertății presei. 

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 12 aprilie în lume – Japonia plănuiește să elibereze un milion de tone de apă contaminată nuclear în mare, Iranul acuză Israelul de sabotarea celui mai important sit nuclear al statului, iar China lansează linia telefonică împotriva “comentariilor ilegale” aduse la adresa Partidului Comunist.

Material realizat de Dora Timar și Andrei Popa  Japonia a declarat că dorește să elibereze …