Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 29 ianuarie în lume – Noi proteste împotriva legii avortului din Polonia, Argentina anunță taxarea marilor averi, iar Italia sistează vânzarea de armament în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite
Protestele împotriva celei mai restrictive legi a avortului dintr-un stat membru al UE au continuat pentru a treia zi consecutiv în Polonia. Sursa foto: EPA.

A fost 29 ianuarie în lume – Noi proteste împotriva legii avortului din Polonia, Argentina anunță taxarea marilor averi, iar Italia sistează vânzarea de armament în Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite

Material realizat de Andreea Ianoșiu și Mihai Boș

Mii de persoane au protestat pentru a treia noapte consecutiv în Varșovia și alte regiuni ale Poloniei după ce guvernul a implementat o lege care interzice aproape în totalitate avorturile, conform The Guardian. Protestatarii au sfidat restricțiile cu privire la coronavirus și temperaturile mai mici de 0 grade pentru a protesta după ce controversata hotărâre judecătorească a intrat în legalitate vineri. În Varșovia, protestatarii au fluturat steagurile Poloniei și ale comunității LGBT precum și simbolul fulgerului roșu folosit de organizația ”Femei în Grevă” – principala organizație din spatele protestelor.  ”Corpul meu, decizia mea”, „Revoluția are un uter” și „Aveți sânge pe mâini” au fost câteva dintre mesajele protestatarilor. Unii dintre participanții de vineri au purtat bandane verzi în jurul gâtului – simbolul activiștilor pentru dreptul avortului din Argentina, unde avortul a fost legalizat luna trecută.

Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a semnat extinderea valabilității tratatului de control al arsenalului de arme nucleare cu Statele Unite ale Americii, conform The Guardian. Conversația dintre președintele american și omologul său rus a condus la semnarea pactului chiar înainte ca acesta să expire, în 5 februarie. Tratatul a fost inițial semnat în 2010 de foștii președinți Barack Obama și Dmitri Medvedev pentru a accentua controlul de armament nuclear dintre Rusia și SUA. În timpul administrației prezidențiale a lui Donald Trump, guvernul de la Moscova a propus prelungirea acestui acord, însă dialogurile pentru acest demers nu a fost favorizat de guvernul de la Washington.

Consilierul pentru securitate națională al lui Joe Biden, Jake Sullivan, a declarat că dialogurile cu China, Afganistan și Iran sunt priorități pentru noua administrație prezidențială a Statelor Unite ale Americii, potrivit Al Jazeera. Sugestiile lui Jake Sullivan preced insistențele lui Tony Blinken, secretarul de stat al SUA, vizând reluarea acordului nuclear cu Iran stabilit în 2015. Blinken precizează că dacă guvernul de la Teheran este dispus să se conformeze obligațiilor descrise sub JCPOA, SUA își va recunoaște de asemenea obligațiile. Ministrul de Externe iranian Mohammad Javad Zarif a susținut că Iranul nu va accepta cererile SUA de încetare a programului lor nuclear. Cu toate acestea, el a spus că Iranul poate inversa totuși procesul dacă SUA renunță la sancțiunile aplicate. 

Membrii alianței NATO sunt „foarte interesați” de păstrarea trupelor militare în Afganistan dar au subliniat că nu pot face acest lucru fără suportul decisiv al Statelor Unite ale Americii, a declarat președintele afgan Ashraf Ghani pentru Reuters, vineri. Liderul Afganistanului a vorbit de îndată ce noua administrație a președintelui SUA Joe Biden efectuează o revizuire a procesului de pace susținut de americani și a unei înțelegeri cu talibanii care presupune o dată limită de retragere a forțelor armate americane până în luna mai. Ghani a spus, de asemenea, că Statele Unite – care au doar 2500 de soldați în Afganistan – și NATO „ar trebui să aibă o poziție foarte clară în ceea ce privește abordarea condiționată” a retragerii trupelor. Acordul din 2020 dintre SUA și talibani presupune ca SUA să își retragă trupele din cel mai lung război la care a participat iar islamiștii să își îndeplinească angajamentele, inclusiv cooperarea cu al Qaeda.

Argentina a introdus taxarea averilor mari ale cetățenilor pentru a plăti achizițiile medicale și companiile afectate de criza COVID-19, relatează BBC. Persoanele care sunt vizate de această prevedere sunt cele care dețin o avere de peste 200 milioane pesos (circa 2,3 milioane de dolari), ele fiind nevoite să plătească o sumă echivalentă a 3 procente din avere pentru capitalul deținut venit la nivel național. Sumele sunt menite și pentru a finanța ajutorul social și bursele. Măsura propusă de președintele Alberto Fernandez, a fost criticat de opoziție, numind aceste măsuri.

Italia sistează permanent vânzarea de armament către Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite, relatează al Jazeera. Potrivit datelor din 2019, Arabia Saudită și EAU ocupă locurile 10 și 11 pentru exportul de armament italian. În 2019, mai multe state europene au oprit vânzările de armament către Arabia Saudită, care finanțează coaliția militară ce se luptă cu grupurile Houthi susținute de Iran în Yemen, într-un conflict ce s-a soldat cu moartea a peste zeci de mii de oameni. Națiunile Unite descriu criza umanitară din Yemen drept cel mai grav eveniment umanitar din lume, 80% dintre cetățenii acestei țări având nevoie de ajutor umanitar. Decizia Italiei a venit ca răspuns la vizita fostului premier italian Matteo Renzi în Arabia Saudită, la un eveniment găzduit de prințul moștenitor Mohammed bin Salman.

O membră democrată a Congresului american a declarat că dorește să-și mute biroul instituțional din clădirea Capitoliului ”din motive de securitate”, după o dispută avută cu o reprezentantă a partidului republican, relatează Reuters. Democrata Cori Bush, la origini pastor din statul Missouri, a descris confruntările cu reprezentanta statului Georgia, republicana Marjorie Taylor Greene, al cărei birou se află lângă cel al lui Bush în clădirea de birouri a Camerei Reprezentanților. Ambele se află la primul mandat început luna aceasta. Incidentele reprezintă dovezi suplimentare ale neînțelegerilor din rândul parlamentarilor după revolta din 6 ianuarie în care suporterii fostului președinte Donald Trump au asaltat Capitoliul, întrerupând evenimentele formale de validare a alegerii președintelui Joe Biden.  Bush a scris pe contul ei de Twitter că își mută biroul după ce Greene a „criticat-o pe hol” și „a venit lângă ea, a țipat și și-a dat masca jos”.  „Nu pot continua să mă uit peste umăr îndrebându-mă dacă un supremacist alb din Congres cu numele de Marjore Taylor Greene sau oricine altinceva – pentru că mai sunt și alții – fac ceva sau conspiră împotriva noastră”, a declarat Bush pentru MSNBC.

Prețurile acțiunilor companiei de retail pentru jocuri video, GameStop, au erupt din nou, după ce un mic grup de investitori au recâștigat acces la platforma Robinhood, pentru tranzacționarea acțiunilor, relatează The Guardian. Platformei Robinhood i-a fost înaintat un proces juridic pentru restricționarea tranzacțiilor pentru GameStop. Decizia Robinhood de a limita tranzacțiile a condus la creșterea investițiilor în GameStop cu mai mult de 67,6%, aproape de 80 ori mai mult decât valora cu un an în urmă. Comisia pentru Schimb Valutar a SUA a avertizat ambele părți, grupul restrâns de investitori și fondurile speculative de pe Wall Street în privința avântului greșit al situației. Utilizatorii Robinhood susțin că misiunea organizației ar trebui să fie ”democratizarea finanțelor pentru toți”.

Un documentar controversat realizat în 1969, care ilustrează aspecte intime din viața familiei regale britanice, despre care se presupune că a fost interzis de Regina Elisabeta a II-a, a fost publicat clandestin pe YouTube, informează CNN. Filmul oferă o perspectivă fără precedent asupra familiei regale și a fost vizionat de milioane de persoane când a apărut pentru prima dată pe BBC. A fost păstrat apoi în arhivele corporației, la cererea Palatului Buckingham, și nu a mai fost difuzat din anii 1970. Nu este cunoscut procedeul prin care documentarul, intitulat „Familia Regală”, a fost descoperit sau cine l-a postat pe YouTube. Videoclipul a fost șters rapid de pe platforma de video-sharing după ce o cerere a drepturilor de autor a fost făcută. 

Ministrul Sportului din statul australian Victoria, Martin Pakula, a anunțat că un număr de până la 30.000 de spectatori zilnic vor putea fi prezenți la partidele din cadrul Australian Open, potrivit BBC. Capacitatea zilnică de 30.000 de persoane va fi permisă pe durata primelor 8 zile ale turneului, împărțite în mod egal între sesiunile de zi și cele de noapte. Începând cu sferturile de finală, capacitatea va fi redusă la 25.000 de spectatori, jumătate față de media numărului de participanți a anilor trecuți. Australian Open va avea loc între 8 și 21 februarie, la Melbourne. ”Nu va fi la fel…dar va fi cel mai semnificativ eveniment internațional cu mulțimi de oameni care s-a întâmplat în ultimele multe, multe luni”, a declarat Martin Pakula.

Despre Adrian Călugăru

Vezi și

A fost 17 decembrie în lume – Generalul-locotenent Igor Kirillov a fost ucis într-o explozie declanșată de un dispozitiv amplasat pe un scuter electric în fața unei clădiri de apartamente, Membri Senatului Filipinez au ratificat un nou pact de apărare cu Japonia, Autoritățile din Marea Britanie și Danemarca au promis „perturbarea și descurajarea” flotei de umbră rusești

Material realizat de Luca Coșa și Miruna Constantinescu Președintele francez Emmanuel Macron a pus presiune …