Material realizat de Andreea Ianoșiu și Ioana Mănăilă
Celebrul creator de modă Pierre Cardin a încetat din viață, la vârsta de 98 de ani, relatează Reuters. Născut pe 2 iulie 1922, lângă Veneția, din părinți francezi de origine italiană, Cardin a fost educat în orașul Saint Etienne. Cu o experiență de peste 60 de ani în acest domeniu, Cardin a reușit să atragă atât dispreț, cât și admirație din partea colegilor, designeri de modă. Acesta a fost cunoscut pentru simțul său nebunesc de afaceri, pentru rochiile futuriste cu buline și tăieturi, dar și pentru modelele geometrice. Cardin, activ în cercurile de modă până în ultima perioadă de viață, a fost un mentor pentru designeri precum Jean Paul Gaultier și a luat tineri designeri sub aripa sa. Acesta a fost primul designer care a vândut colecții de haine în magazine universale la sfârșitul anilor 1950 și primul care a intrat în activitatea de licențiere a parfumurilor, accesoriilor, chiar și a produselor alimentare. De-a lungul anilor numele său s-a regăsit imprimat pe lame de ras, articole de uz casnic, chiar și pe pantaloni scurți și lenjerie intimă, primind acuzații că a distrus valoarea mărcii sale și noțiunea de lux. În anul 1945, a venit în Paris pentru a realiza măști și costume de teatru pentru filmul realizat de Jean Cocteau, „Frumoasa și bestia”, un an mai târziu alăturându-se lui Christian Dior. Pierre Cardin a apreciat mereu originalitatea, afirmând că „am încercat întotdeauna să fiu diferit, să fiu eu însumi, indiferent dacă le place oamenilor sau nu, nu asta contează.”
Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii cer Chinei să o elibereze pe jurnalista condamnată din Wuhan, Zhang Zan, potrivit the Guardian. Zan, o jurnalistă care a postat reportaje ce prezintă cum a evoluat pandemia în Wuhan, a fost condamnată la 4 ani de închisoare, în urma deciziei unui tribunal din China. Secretarul de stat al SUA, Mike Pompeo, cere eliberarea ei imediată și acuză Partidul Comunist Chinez de restrângere și manipulare a informației în ceea ce privește evoluția coronavirusului din Wuhan. Uniunea Europeană cere, de asemenea, eliberarea tinerei jurnaliste, cât și a avocatului pentru drepturile omului, Yu Wensheng, și a altor deținuți care militează pentru apărarea drepturilor omului. Criticile aduse de UE au venit cu o zi înainte de stabilirea uni acord cu China pentru facilitarea accesului companiilor europene pe piața chineză.
Cincizeci de jurnaliști și lucrători în mass-media și-au pierdut viața în anul 2020 din cauza meseriei pe care o practicau, potrivit organizației Reporteri Fără Frontiere (RSF), citată de Al Jazeera. Numărul victimelor care și-au pierdut viața practicând jurnalismul în 2020 este puțin mai mic față de cel din anul anterior, când au fost înregistrate 53 de crime împotriva jurnaliștilor. Și în acest an, majoritatea victimelor provin din țări care neimplicate în conflicte armate. Cele mai multe victime în rândul reporterilor se numără în Mexic, urmată de Irak, Afganistan, India și Pakistan. Reporterii Fără Frontiere a raportat că 84% dintre cei uciși în acest an au fost vizați în mod deliberat din cauza locului de muncă, comparativ cu 64% în anul 2019. Raportul arată faptul că „legăturile dintre traficanții de droguri și politicieni rămân, iar jurnaliștii care îndrăznesc să acopere aceste probleme sau probleme conexe, continuă să fie ținta crimelor barbare”. Deși Mexicul este țara cu cei mai mulți jurnaliști uciși, nici un caz de crimă nu a fost pedepsit. În ciuda discuțiilor în curs de pace dintre guvern și talibani, cinci jurnaliști au fost uciși în Afganistan, menționându-se o creștere a atacurilor, majoritatea fiind îndreptate în ultimele luni împotriva lucrătorilor din mass-media. Pandemia a avut un rol semnificativ, RFS subliniind îngrijorarea față de măsurile impuse de guverne în combaterea pandemiei au contribuit la încălcările libertății presei. 387 de jurnaliști au fost arestați, 40 dintre aceștia contribuind la acoperirea crizei coronavirusului.
Președintele în exercițiu Donald Trump este cel mai admirat bărbat din America, potrivit rezultatelor în urma sondajului anual realizat de Gallup, relatează Politico. În urma răspunsurilor adresate unui public țintă format din persoane adulte, 18% dintre respondenți l-au nominalizat pe Trump la întrebarea ”care este bărbatul pe care îl admiră cel mai mult, oriunde ar trăi în lume”. În ultmitii 12 ani, persoana care obținea acest titlu a fost fostul președinte Barack Obama, pentru Trump fiind o premieră în deținerea acestui titlu. Totuși, pe locul al 2-lea, cu 15% se află Barack Obama, iar Joe Biden a obținut al 3-lea loc. Distribuția rezultatelor a ilustrat clivajul dintre cele 2 partide de pe scena politică a SUA: 48% dintre republicani votând pentru Trump, iar 32% dintre democrați votând cu Obama. În ceea ce privește, cea mai admirată femeie din lume în 2020, americanii oferă același răspuns de 3 ani consecutiv: Michelle Obama. Pe locul al 2-lea în 2020 se clasează Kamala Harris, noul vicepreședinte al Statelor Unite ale Americii.
Cel puțin șapte persoane și-au pierdut viața în urma unui cutremur în Croația, în timp ce echipele de salvare au fost desfășurate în centrul țării pentru a căuta supraviețuitori sub ruinele mai multor clădiri prăbușite, informează BBC. Eforturile de salvare erau marți în desfășurare în Petrinja după ce un cutremur cu magnitudinea de 6,4 a lovit sudul Croației, fiind raportați mulți răniți. Primarul orașului, Darinko Dumbovic, a menționat faptul că aproximativ jumătate din oraș a fost distrus și că oamenii au fost scoși din dărâmăturile provocate, „există panică generală, oamenii îi caută pe cei dragi”. Cutremurul a putut fi resimțit și în capitala Croației, Zagreb, în statele vecine Bosnia-Herțegovina și Serbia, chiar și în Italia. Centrul german de cercetare pentru geoștiințe (GFZ) a raportat că seismul a avut loc la o adâncime de 10 kilometri. În timp ce salvatorii s-au deplasat la Petrinja pentru a ajuta în eforturile de căutare și salvare, premierul Andrej Plenkovic s-a deplasat și el în localitatea afectată. Acesta a spus că oamenii trebuie mutați, deoarece Petrinja nu reprezintă în momentul dat un loc sigur, armata fiind la dispoziție. Printre daune se află și o grădiniță care s-a prăbușit, dar și 9 case care au fost distruse într-un sat de lângă oraș.
Tony Chung, un activist adolescent în vârstă de 19 ani din Hong Kong, a fost condamnat la patru luni de închisoare după ce a denigrat drapelul chinez, aruncându-l la pământ în timpul protestelor împotriva Beijingului, din 2019, relatează The Guardian. Conform sursei, adolescentul din Hong Kong a primit condamnarea pentru că a susținut adunări ilegale și a condus un grup pro-democrație, acum desființat. În timp ce își ispășește pedeapsa, Chung așteaptă să fie judecat pentru secesiune, ceea ce ar putea duce chiar la închisoare pe viață, conform legii impusă de Beijing în Hong Kong, din 30 iunie. În urma protestelor în masă pro-democrație, Chung este prima personalitate politică publică inculpată după noua lege de securitate, considerată drept o „sabie pentru restabilirea ordinii publice.” Pe lângă condamnarea cu privire la insultarea drapelului național și adunarea ilegală, acesta este acuzat separat și de spălare de bani. Un număr din ce în ce mai mare de activiști pro-democrație au plecat din Hong Kong de când Beijingul și-a intensificat represiunea împotriva protestelor împotriva guvernării autoritare a Chinei.
Regatul Unit al Marii Britanii și Turcia semnează un acord comercial ca rezultat al ieșirii Marii Britanii din Uniunea Europeană la începutul anului 2021, conform Al Jazeera. Acordul care va intra în vigoare în 1 ianuarie 2021, urmărește să susțină schimburile comerciale dintre cele două state, în 2019 acesta situându-se la aproximativ 29 miliarde de dolari. Mai multe state au încheiat acest tip de acorduri cu Regatul Unit, pentru a-și consolida poziția în relațiile economice pentru perioada post-Brexit, mai ales după ce un acord a fost semnat de instituțiile Uniunii Europene. Oficialii din Turcia consideră că acest acord este cel mai semnificativ din punct de vedere economic, după cel încheiat cu Uniunea Europeană în 1995, pentru că Marea Britanie este al doilea cel mai important exportator de pe piața Turciei.
Prim ministrul Libanului, Hassan Diab, intenționează să raționalizeze 2 miliarde de dolari provenind din subvenții, potrivit Al Jazeera. Această decizie este generată de temerile instituțiilor ca declinul economic să crească riscul de înfometare în rândul cetățenilor. Cea mai puternic resimțită criză din Liban după cea din perioada 1975-1990, când războiul civil a adus un dezechilibru puternic, moneda țării fiind destabilizată, iar inflația atingând valori uriașe, a determinat Organizația Națiunilor Unite să avertizeze asupra riscului de a se produce o adevărată ”catastrofă socială”. Prim ministrul libanez susține că, potrivit spuselor oficialilor din Occident, decizia de a nu ajuta Libanul este una internațională, motivată de faptul că Hezbollah (organizația paramilitară șiită libaneză) este susținută de Iran și are un rol important în țară din 2005.
Ministrul de Externe al Rusiei spune că sancțiunile impuse de Statele Unite ale Americii nu vor descuraja cooperarea militară dintre guvernele de la Moscova și Ankara, relatează Al Jazeera. Potrivit lui Sergei Lavrov, ministrul de Externe rus, relațiile dintre Rusia și Turcia nu depind de ostilitatea generată de actori externi, întrucât legăturile dintre ele sunt autosustenabile. Luna aceasta, SUA a impus sancțiuni Turciei pentru cumpărarea unui sistem de apărare antiaeriană S-400 de la Rusia. Este rar ca aceste sancțiuni să fie impuse unui aliat al Organizației Tratatului Atlanticului de Nord (NATO), oficialii din Washington considerând că achiziția sistemului de rachete este o amenințare față de alianța pentru securitate. Secretarul de Stat american Mike Pompeo susține că scopul sancțiunilor este de a preveni Rusia să obțină un venit substanțial în urma vânzării. Și Uniunea Europeană pregătește o serie de măsuri punitive aplicate Turciei pentru divergențele împărtășite cu Grecia și Cipru asupra drepturilor de exploatare a apelor internaționale.