Articol redactat de Oana Florea
Directorul General al Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a descris îngrijorarea și suferința prin care trece cu privire la conflictul care face ravagii în țara sa natală, Etiopia, relatează Al Jazeera.
La ultima conferință de presă din acest an organizată luni de agenția de sănătate a Națiunilor Unite, Tedros a declarat că anul 2020, făcând excepție de la pandemia de COVID-19, a fost un an foarte dificil deoarece țara sa se confruntă cu probleme grave. Acesta a adăugat că multe dintre rudele sale se află în regiunea afectată de violențe, inclusiv fratele său cu care nu poate comunica.
Conflictul, soldat cu mii de victime, a izbucnit după ce a prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed, laureat al Premiului Nobel pentru pace în 2019, a ordonat pe 4 noiembrie trupelor federale să atace forțele speciale din regiune. Acesta a justificat acțiunea ca fiind un răspuns la presupusele atacuri asupra taberelor armatei federale de către partidul regional cunoscut sub numele de Frontul de Eliberare al Poporului din Tigray.
O istorie complicată
Regiunea Tigray este unul dintre cele 10 state federale semi-autonome al grupurilor etnice din Etiopia și reprezintă casa poporului tigrayan, care însumează aproximativ 6% din populația Etiopiei. În 1975, Frontul de Eliberare al Poporului din Tigray (TPLF) a pornit un război prelungit împotriva guvernului militar Derg din Addis Ababa pe care l-a înlăturat în cele din urmă în 1991.
TPLF a devenit ulterior formațiunea politică dominantă în coaliția de guvernare formată din patru partide etno-regionale, celelalte partide fiind Organizația Democratică a Popoarelor Oromo, Mișcarea Democratică Națională Amhara și Mișcarea Populară Democrată din sudul Etiopiei.
TPLF și-a menținut dominația până la preluarea puterii în 2018 de către premierul Abiy Ahmed, membru al grupului etnic Oromo. Sub conducerea lui Abiy, influența TPLF a scăzut, iar liderii din Tigray s-au plâns că au primit pe nedrept acuzații de corupție și că au fost înlăturați din pozițiile superioare de conducere fiind considerați țapi ispășitori pentru problemele țării.
În urmă cu un an, TPLF s-a retras din coaliția de guvernământ, iar disputa a devenit mai intensă după ce Tigray a organizat propriile alegeri în septembrie, sfidând guvernul lui Abiy care a amânat alegerile din cauza pandemiei de coronavirus. Guvernul federal a decis că guvernul din Tigray este ilegal, iar ca răspuns Tigray a declarat că nu mai recunoaște administrația lui Abiy. Ulterior guvernul federal a redus finanțarea regiunii, acțiune privită de TPLF ca fiind „echivalentă cu un act de război.”
Rolul Eritreei în conflict
Cândva inamici ce păreau ireconciliabili, Etiopia și Eritreea au colaborat recent în contextul conflictului din regiunea care curpinde și zona de frontieră dintre cele două state. Într-un discurs recent adresat parlamentului țării, prim-ministrul Abiy Ahmed a dezvăluit că Eritreea a sprijinit soldații etiopieni atunci când TPLF i-a atacat pentru prima dată și le-a confiscat bazele din Tigray, potrivit BBC.
Cu toate acestea, Abiy nu a recunoscut acuzațiile potrivit cărora președintele Eritreei, Isaias Afwerki, a trimis trupe pentru a ajuta la înfrângerea TPLF, considerate un dușman de lungă durată al liderului eritreean. Un purtător de cuvânt al Departamentului de Stat al Statelor Unite a declarat că există „rapoarte credibile” care sugerează prezența trupelor eritreene în Tigray, dar ambele guverne au negat rapoartele numindu-le propagandă.
Unele voci susțin că președintele Isaias urmărește lichidarea TPLF, acesta fiind scopul principal al acestuia. În războiul din 1998-2000, TPLF l-a umilit pe președintele Isaias prin ocuparea satului Badme pe care a refuzat să îl elibereze timp de 18 ani cu toate că Tribunalul Internațional a decis că aparține Eritreei.
Violențele din nordul Etiopiei au provocat deja câteva mii de victime și zeci de mii de refugiați, provocând o criză umanitară despre care există temeri că ar putea alimenta și alte tensiuni din regiune. Stabilitatea fragilă din regiunea cunoscută drept ”cornul Africii”, o zonă din estul continentului care cuprinde Eritreea, Somalia, Djibouti și Sudan, ar putea fi afectată puternic în cazul prelungirii conflictului din Tigray.