Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Andreea Ianoșiu
Donald Trump și-a exprimat dreptul de veto față de un pachet legislativ crucial, Actul Autorizării Apărării Naționale, pe motiv că acesta ,,nu include măsuri cruciale pentru securitatea națională, nu respectă veteranii și istoria națională, contrazice eforturile administrației mele de a pune America pe primul loc în politică externă și securitate națională’’, a declarat acesta, conform Reuters. Mai mult, Actul Autorizării Apărării Naționale conține prevederi care vizează de la numărul de nave achiziționate, până la nivelul salariilor soldaților și felul în care America adresează provocările de ordin geopolitic. Dacă acest pachet legislativ nu devine lege până la sfârșitul anului, ar fi prima dată după 60 de ani când SUA intră în noul an fără un Act valid. Cu toate acestea, specialiștii estimează că veto-ul lui Trump va fi anulat, întrucât legislația a fost aprobată atât de Senat, cât și de Camera Reprezentanților cu o majoritate mai mare de două treimi, cea necesară pentru invalidarea unui veto prezidențial.
Președintele Turciei a condamnat ordinul Curții Europene pentru Drepturile Omului care prevede eliberarea liderului politic kurd Selahattin Demirtaș, relatează BBC. Întemnițarea acestuia încalcă 5 articole ale convenției drepturilor omului, potrivit CEDO. Cu toate acestea, Recep Tayyip Erdogan susține că decizia CEDO a fost una politică, înainte ca website-ul Curții să fie victima unui atac de tip hacking. Demirtaș este deținut din 2016, iar în 2018 a fost condamnat la 4 ani și 8 luni în închisoare pentru diseminarea propagandei teroriste împotriva militanților turci. Demirtaș și-a desfășurat campania electorală pentru alegerile prezidențiale din 2018 după gratii. El a fost co-președintele Partidului Poporului Kurd, prima formațiune pro-kurdă care în 2015 a intrat în Parlamentul Turciei, depășind pragul de 10% necesar. CEDO consideră că Turcia, prin acțiunile autorităților, limitează libertatea dezbaterii politice și a pluralismului politic.
Cel puțin 100 de persoane au decedat în urma unui atac armat din provincia estică Benishangul-Gumuz a Etiopiei, o regiune afectată de conflicte etnice, a declarat comisia etiopiană pentru drepturile omului, conform Reuters. Atacul violent a avut loc la numai o zi după vizita premierului Abiy Ahmed și a unor înalți oficiali din domeniul securității, în cadrul căreia Ahmed a îndemnat la pace și stabilitate: ,,Încă există o dorință a inamicilor de a fragmenta Etiopia în grupuri etnice și religioase. Nu va fi împlinită’’, a declarat acesta pe Twitter. Regiunea Benishangul-Gumuz găzduiește numeroase grupuri etnice, inclusiv gumuzii, care s-ar fi aflat în spatele atacurilor. Cu toate acestea, în ultimii ani, fermieri și oameni de afaceri ai regiunii Amhara s-au mutat în zonă, pretinzând că ei sunt deținătorii de drept ai terenurilor, în special din zona Metekel. Acest lucru a condus la revolta gumuzilor și a provocat instabilitate în regiune.
Unul dintre supraviețuitorii masacrului provocat în 2007 de patru contractori privați ai trupelor americane din Irak a criticat decizia președintelui Donald Trump prin care autorii atacului violent din capitala Bagdad au fost grațiați, relatează CNN. Cei patru contractori privați, angajați de firma Blackwater, au deschis focul și au ucis 17 civili, între care și doi copii de 9, respectiv 11 ani, în piața Nisour din capitala irakiană. Potrivit unei anchete FBI, 14 dintre aceste victime au fost nejustificate, conform regulilor de folosire a forței letale de către contractorii privați de securitate ai SUA. Jassim Mohammed Al-Nasrawi, unul dintre supraviețuitorii masacrului, fost ofițer de poliție grav rănit în incident, i-a cerut președintelui american să nu îi grațieze pe cei 4 atacatori, menționând că aceștia ”au comis un act terorist”. În 2014, un juriu federal american i-a condamnat pe cei 4 autori găsiți vinovați de crimă la închisoare, cu termene de la 30 de ani la închisoare pe viață, pentru ca în cursul zilei de marți, 22 decembrie, președintele în exercițiu Donald Trump să le acorde grațierea.
O curte de judecată din Turcia l-a condamnat pe Can Dundar, fostul editor al uneia dintre cele mai importante publicații, Cumhuriyet, la 27 de ani de închisoare, pe baza acuzațiilor de spionaj și colaborare cu un grup terorist, conform The Washington Post. Acuzațiile aduse acestuia se bazează pe un articol publicat în Cumhuriyet în 2015, în care Dundar a pretins că serviciile secrete turce furnizau arme pentru conflictul din Siria. Procesul lui inițial împotriva sa a fost catalogat de Human Rights Watch drept ,,una dintre cele mai defectuoase urmăriri penale din istoria recentă a Turciei’’. Dundar a părăsit Turcia în 2016, trăind în exil în Germania. Avocații acestuia au refuzat să ia parte la anunțarea sentinței în Turcia, motivând că tribunalul ,,nu a dat nici măcar impresia de a fi independent și imparțial. Condamnarea sa face parte dintr-un set de acțiuni ale președintelui Recep Tayyip Erdogan, acuzat de opozanți că subminează presă liberă și atacă în mod direct jurnaliști, pentru a limita libertatea de exprimare.
Un incendiu a distrus o tabără de migranți în Bosnia, criticată de grupurile pentru apărarea drepturilor omului pentru că nu deținea facilități adecvate, relatează The Guardian. Incendiul, izbucnit la tabăra Lipa, în apropierea graniței cu Croația, a venit în aceeași zi în care Organizația Internațională pentru Migrație a declarat închiderea taberei, pe motiv că nu se ridică la standardele necesare. În ultimele săptămâni, toaletele și dușurile au înghețat, ceea ce le-a făcut de nefolosit. Conform unui oficial ONU, sursa incendiului ar fi fost un grup de migranți care, mâhniți din cauza închiderii taberei, au incendiat câteva corturi, după ce acestea au fost evacuate. În ultimii ani, Bosnia găzduiește un număr mare de migranți care încearcă să treacă granița în Croația, către Uniunea Europeană. Cei mai mulți dintre ei se află în regiunea Bosanska Krajina din nord-vest.
Postul de știri indian Republic TV a fost amendat cu 20,000 de lire de autoritatea britanică pe baza discursului instigator la ură față de Pakistan, după ce o emisiune a acestui post a fost difuzată în Marea Britanie, în care pakistanezii erau numiți teroriști: ,,oamenii lor de știință, doctorii, liderii, politicieni…[…] Chiar și sportivii lor’’, conform The Guardian. Postul indian este cunoscut pentru orientarea să de dreapta, poziționându-se în susținerea partidului naționalist hindus Bharatiya Janata party (BJP) și a prim-ministrului Narendra Modi. Autoritatea britanică Ofcom a dezvăluit faptul că a primit numeroase plângeri cu privire la emisiunile postului Republic TV, în care pakistanezii erau numiți ,,murdari’’, ,,hoți’’ sau ,,cerșetori’’. De asemenea, reprezentanții Ofcom au declarat că Republic TV nu întrunește condițiile de difuzare britanice, după ce a ,,răspândit, incitat la, promovat și justificat o astfel de intoleranță față de persoanele pakistaneze.’’
Alianța politică ce reprezintă opoziția guvernării prim ministrului Modi a câștigat majoritatea locurilor în urma alegerilor locale din Kashmir, conform Al Jazeera. Victoria Alianței Populare pentru Gupkar (DAPG), alianța care se opune politicilor Indiei de guvernare a regiunii Kashmir, reprezintă prima victorie de când New Delhi a revocat statutul regiunii în 2019. Din 280 locuri, DAPG a câștigat 112. Partidul prim-ministrului indian, Partidul Bharatiya Janata, a obținut 74 locuri, candidații independenți 49 locuri, iar partidul principal de opoziție din India 26. Și activiștii din regiune s-au mobilizat, mai ales după abrogarea articolului 370 din august 2019, când liderii politici au fost deținuți în regiune. Această decizie a aparținut autorităților indiene, care au negat autonomia Kashmirului în 2019, de aceea au arestat liderii separatiști care boicotau legitimitatea alegerilor.
Organizația Națiunilor Unite a anunțat că orașul Bambari, al patrulea ca mărime din Republica Central Africană se află sub controlul forțelor de menținere a păcii, potrivit al Jazeera. Bambari a fost ținta unor atacuri din partea unui grup de rebeli, chiar înainte de alegerile de săptămâna viitoare, iar acum trupele de menținere a păcii și forțele de securitate națională mențin situația sub control. Localnicii încep deja să se întoarcă în oraș și grupurile armate s-au retras. Republica Central Africană este una dintre țările aflate într-o situație accentuată de sărăcie și instabilitate, de la obținerea independenței din 1960. Atacurile asupra orașului au fost rezultatului acuzațiilor aduse fostului președinte Francois Bozize, conform cărora acesta ar plănui o lovitură de stat împreună cu mai multe grupuri armate. Bozize a devenit președinte în 2003, iar în 2013 guvernul lui a fost demis, într-un conflict ce a evidențiat puternicele diviziuni etnice din țară.
