Material realizat de Miruna Toma și Oana Florea
Președintele rus Vladimir Putin a semnat o legislație care va acorda foștilor președinți ai Rusiei, precum și familiilor acestora, imunitate pe viață în cazul urmăririi penale, după ce aceștia își termină mandatul prezidențial, conform The Guardian. Proiectul de lege, care a fost publicat online marți, oferă foștilor președinți și familiilor acestora imunitate de urmărire penală pentru infracțiunile comise în timpul vieții lor. De asemenea, aceștia vor fi scutiți de interogare de către polițiști sau anchetatori, precum și de percheziții sau arestări. Legislația a făcut parte din amendamentele constituționale aprobate în această vară printr-un vot la nivel național care îi pot permite lui Putin, în vârstă de 68 de ani, să își continue mandatul de președinte până în anul 2036. Înainte ca proiectul de lege să intre în vigoare, foștii președinți erau imuni la urmărirea penală doar pentru infracțiunile comise în timpul mandatului. În plus față de actuala legislație în vigoare, legea pe care Putin a semnat-o marți va acorda în plus foștilor președinți un loc pe viață în consiliul federației sau în senat, o poziție care asigură imunitatea de urmărire penală la părăsirea președinției.
Liderul politic al guvernului tibetan în exil salută legislația adoptată de Congresul SUA care reafirmă drepturile tibetanilor de a alege succesorul lui Dalai Lama, o decizie care a înfuriat China, relatează Reuters. Ministrul chinez de Externe a acuzat SUA că se amestecă în afacerile interne ale Chinei și a transmis avertismentul că semnarea legislației va avea consecințe negative asupra cooperării dintre cele două state. Legislația în cauză solicită înființarea unui consulat american în principalul oraș din Tibet, Lhasa, și prevede dreptul absolut al tibetanilor de a alege succesorului lui Dalai Lama. De asemenea, legislația propune un „cadru regional privind securitatea apei” și o mai mare participare la dialogul cu China referitor la monitorizarea mediului din regiune. China a finalizat deja programe de transfer de apă și are în plan să devieze mai multe ape din platoul tibetan, grupările de mediu exprimându-și îngrijorarea cu privire la ambițiile hidroenergetice ale Chinei care ar putea afecta aprovizionarea cu apă din aval. China susține că are dreptul de a aproba succesorul lui Dalai Lama, intervenția fiind văzută de cei mai mulți ca o încercare coercitivă de a controla Tibetul.
Particulele de microplastic găsite în placenta unor bebeluși nenăscuți reprezintă un real motiv de îngrijorare pentru cercetători, relatează The Guardian. Microplasticul a fost găsit în placenta unor patru femei sănătoase, iar particulele analizate par să provină de la cosmetice, produse de îngrijire personală sau de la ambalaje. Microplasticul găsit are mărimea de 10 microni (0.1 mm), ceea ce înseamnă că este suficient de mic pentru a fi transportat în sânge, existând posibilitatea ca acesta să fi ajuns în corpul bebelușilor. Poluarea cu microplastic afectează întreaga planetă fiind cunoscut faptul că oamenii consumă și respiră astfel de particule. Impactul microplasticului asupra organismului uman este încă necunoscut, dar oamenii de știință sunt de părere că ar putea cauza daune pe termen lung precum tulburarea dezvoltării sistemului imunitar la fetuși. Un studiu recent arată că particulele inhalate de șoarecii de laborator în timpul gestației au fost detectate ulterior în organele fetușilor.
Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis marți că Turcia trebuie să-l elibereze imediat pe politicianul kurd Selahattin Demirtaș, afirmând că în spatele celor patru ani de închisoare se află o acoperire ce are ca scop limitarea pluralismului și a dezbaterilor, relatează Reuters. CEDO a declarat că lui Demirtas – acuzat de săvârșirea unor acte teroriste- i s-au încălcat drepturile din cinci categorii diferite, incluse fiind libertatea de exprimare și dreptul lui Demirtas la desfășurarea unui proces rapid în instanță. Demirtas s-ar putea confrunta cu o pedeapsă de până la 142 de ani de închisoare dacă va fi condamnat pentru acuzațiile de conducere a unei organizații teroriste. Deși din cauza acțiunilor sale survenite în timpul protestelor violente din 2014 circa 37 de persoane și-au pierdut viața, Demirtas nu își asumă vina pentru nicio acțiune care ar fi condus la crearea acestei situații. CEDO a mai declarat că nu a primit dovezi solide care să coreleze acțiunile sale și presupusele infracțiuni, pentru deciziile privind încarcerarea lui Demirtas. Ankara a acuzat în trecut Partidul Democrat al Poporului (HDP) al lui Demirtas de legături cu militantul Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK). HDP, prezidat de Demirtas, este considerat ca fiind o grupare teroristă de către state precum Turcia, SUA și Uniunea Europeană, deși neagă vehement că ar avea legături cu terorismul.
Primarul în funcție al orașului Rio, Marcelo Crivella, a fost arestat în urma unor acuzații de luare de mită, relatează BBC. Crivella, un pastor evanghelic ales primar în 2016, a fost reținut la domiciliu ca urmare a unei investigații cu privire la o presupusă luare de mită în cadrul primăriei din Rio. Conservatorul în vârstă de 63 ani, care a pierdut alegerile din acest an în fața fostului primar de centru-dreapta, a declarat că este nevinovat fiind ținta unei „persecuții politice”. Primarul, al cărui mandat urmează să se încheie pe 31 decembrie, a fost acuzat de localnici că a gestionat greșit pandemia de coronavirus, dar cu toate acestea vestea arestării sale a fost o surpriză pentru locuitorii din Rio. Poliția l-a reținut de asemenea pe unul dintre consilierii săi, precum și pe un cunoscut om de afaceri din Rio. Operațiunea poliției, cunoscută sub numele de Hades, investighează acuzațiile companiilor care susțin că li s-a cerut dare de mită pentru a obține contracte cu primăria. În ultimii ani în Brazilia au existat numeroase scandaluri de corupție la nivel politic și în mediul de afaceri, arestarea politicienilor nefiind ieșită din comun.
Activista pakistaneză pentru drepturile omului, Karima Baloch, a fost găsită decedată în Toronto, unde locuia în exil de cinci ani, informează BBC. Baloch în vârstă de 37 de ani a fost o disidentă din regiunea Balochistan din vestul Pakistanului și un critic vocal al armatei și statului pakistanez. Poliția din Toronto a lansat un apel după ce aceasta a dispărut duminică, iar după găsirea trupului s-a declarat că nu există circumstanțe suspecte. Provincia Balochistan a fost gazda unei revolte separatiste de lungă durată, Baloch fiind o activistă bine-cunoscută în regiune. Activista și-a continuat campania și în exil, iar potrivit unui prieten apropiat aceasta a primit recent amenințări anonime care au avertizat-o că „va primi o lecție.” Activiștii din Balochistan declară că mii de militanți au dispărut în ultimii ani, iar armata pakistaneză neagă acuzațiile cu privire la reprimarea brutală a aspirațiilor de autonomie din regiune. Mai mulți membri ai familiei activistei au fost implicați în mișcarea de rezistență, iar doi doi dintre unchii ei au dispărut, cadavrele lor fiind găsite mai târziu. Ca o reacție la vestea morții lui Baloch, Mișcarea Națională Balochistan (BNM) a anunțat o perioadă de doliu de 40 de zile.
Anthony Fauci, liderul experților în boli infecțioase din Statele Unite, a primit marți vaccinul Moderna împotriva COVID-19, în timp ce oficialii din domeniul sănătății încearcă să tempereze îngrijorările apărute pe fondul descoperirii noii variante extrem de transmisibilă a coronavirusului în Regatul Unit, informează Al Jazeera. Rapoartele referitoare la noua tulpină de coronavirus descoperită în Marea Britanie au determinat ca zeci de țări să-și închidă frontierele pentru călătorii din Marea Britanie în această săptămână, deși Uniunea Europeană a recomandat marți statelor membre să renunțe la carantinările ample, tocmai pentru a facilita unele călătorii. În ciuda acestui fapt, guvernul SUA nu intenționează să impună verificări de tip screening pentru pasagerii care sosesc din Marea Britanie. Membrii grupului de cercetare pentru coronavirus de la Casa Albă au susținut necesitatea prezentării testelor negative înainte de efectuarea zborului, însă administrația Trump a decis să nu ia nicio măsură deocamdată.
Israelul este nevoit să susțină pentru a patra oară, în doar doi ani, alegeri electorale, după ce guvernul nu a reușit să respecte data limită privind bugetul de stat, conform relatării BBC. Votanții se vor întoarce la urne în martie, la 12 luni de la ultimele alegeri. După două runde anterioare consecutive de alegeri cu rezultate neconcludente, actualul prim-ministru Benjamin Netanyahu, cercetat într-un dosar penal de corupție, speră să obțină un al șaselea mandat. La miezul nopții parlamentul s-a autodizolvat, conform legii. Cu câteva ore înainte de expirarea termenului, Netanyahu, liderul partidului Likud de centru-dreapta, și rivalul său politic, Benny Gantz, din partidul de centru Alb-Albastru, au aruncat vina unul asupra celuilalt pentru situația de criză. Cei doi împart puterea încă din aprilie, când aceștia au fost de acord să creeze o coaliție care prevedea ca ei să se afle în funcție alternativ. Sondajele recente arată că suportul populației pentru alb-albaștri a început să scadă, însemnând că deși sprijinul față de partidul Likud s-a diminuat, acesta este în continuare partidul favorit pentru următoarele alegeri. Netanyahu a fost supus unor presiuni remarcabile: protestele de stradă pentru finalizarea procesului în care este implicat continuă, situația pandemică actuală se înrăutățește, iar un fost coleg și politician din Likud care a înființat propriul partid de extremă dreapta, începe să redirecționeze și să scadă numărul de voturi pe care se baza actualul prim-ministru.
Protestele violente ale angajaților unei fabrici furnizor Apple din India reprezintă conform analiștilor un avertisment pentru companii să își trateze corect muncitorii, relatează Al Jazeera. La începutul lunii decembrie mii de muncitori, înfuriați din cauza neplății salariilor și a orelor suplimentare, au vandalizat fabrica taiwaneză Wistron din sudul statului indian, Karnataka, unde se asamblează iPhone-uri pentru Apple, provocând daune estimate la 7 milioane de dolari. Incidentul a avut loc în contextul în care premierul indian, Narendra Modi, încearcă să încurajeze companiile globale să își mute o parte din lanțurile de aprovizionare în India, având în vedere riscurile generate de tensiunile comerciale dintre Washington și Beijing. Guvernul a oferit subvenții cunoscute sub numele de stimulente de producție (PLI) în 10 sectoare, Wistron și alți producători taiwanezi aplicând în cadrul acestui program. Consiliul Central al Sindicatelor din India a declarat că este de neînțeles faptul că producătorii celor mai scumpe telefoane din lume să își exploateze muncitorii și a cerut guvernului să ia măsuri împotriva companiei Wistron. Pentru moment, Wistron nu primește comenzi noi de la Apple și i-a destituit pe angajații însărcinați cu supravegherea operațiunilor din India.
Departamentul de Justiție al Statelor Unite ale Americii a dat în judecată marți corporația multinațională Walmart Inc ce deține lanțul de hipermarketuri omonim, acuzând comerciantul că a alimentat criza de opioide din țară și a ignorat semnele de avertizare ale farmaciștilor, relatează Al Jazeera. Procesul, intentat în fața instanței din districtul american Delaware, susține că Walmart nu și-a luat în serios atribuțiile de funcționare, distribuție și control care însoțesc statutul de furnizor farmaceutic. Walmart, cel mai mare comerciant din lume, a creat un sistem care a transformat cele 5.000 de farmacii din cadrul magazinelor într-un comerciant de analgezice extrem de puternice, care crează dependență. Acuzațiile administrației Trump vin la câteva luni după ce Walmart a intentat un proces în octombrie împotriva guvernului federal, căutând clarificări cu privire la rolul și responsabilitățile legale ale farmaciștilor și farmaciilor, pentru completarea prescripțiilor de opiacee. Epidemia de opiacee a ucis aproximativ 450.000 de oameni din SUA din 1999, ca efect al supradozelor necontrolate de analgezice și de alte substanțe ilegale.