Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Anca-Maria Barbu și Miruna Toma
Opozantul rus Alexei Navalnîi a declarat că a păcălit un agent secret rus, determinându-l pe acesta să îi dezvăluie detalii referitoare la complotul a cărui finalitate era uciderea sa. Lui Navalny i s-a spus că otrava fusese plasată chiar în lenjeria sa intimă, conform Al Jazeera. Navalnîi, unul dintre cei mai mari critici ai președintelui Vladimir Putin, a fost transportat cu avionul în Germania pentru tratament întrucât, în august, acesta și-a pierdut cunoștința în timpul unui zbor în Rusia. Autoritățile din Germania au confirmat că acesta a fost ținta unui atac cu un agent chimic de tip Novichok, cu efect neurotoxic, în încercarea de a-l ucide. Într-un videoclip publicat luni pe site-ul său, Navalnîi a spus că a sunat la unii dintre presupușii săi otrăvitori înainte ca ancheta să devină publică și s-a prezentat drept asistent al secretarului Consiliului de Securitate al Rusiei. Unul dintre bărbați, numit de Navalnîi ca angajat al serviciului de securitate al FSB din Rusia, i-a vorbit timp de 49 de minute și pare să fi făcut parte din echipa ce a fost desemnată să se ocupe de otrăvirea sa. Săptămâna trecută, Putin a respins rapoartele mass-media despre otrăvirea lui Navalnîi, afirmând că acestea erau alcătuite din informații furnizate de serviciile de informații americane ce urmăreau să-l susțină pe opozantul Kremlinului.
Pakistanul a transmis Emiratelor Arabe Unite că nu va recunoaște Israelul până ce conflictul dintre Israel și Palestina nu se va rezolva, conform Al Jazeera. Anunțul a fost făcut de ministrul de extern al Pakistanului, Shah Mahmood Qureshi, la câteva zile după ce a revenit dintr-o vizită oficială în Emirate, considerată un eveniment-cheie care a alimentat inclusiv zvonuri privind trimiterea în secret a unui emisar pakistanez în EAU. Atenția s-a îndreptat prima oară asupra acestui subiect luna trecută, când prim-ministrul Pakistanez, Imran Khan, a afirmat pentru agențiile de presă că Islamabadul este ținta presiunilor venite din partea unor țări „prietenoase” în direcția recunoașterii Israelului. Recent, relația dintre Pakistan și aliații săi tradiționali din Golful Persic, care au normalizat sau urmăresc să normalizeze relațiile cu Israel, s-a deteriorat din cauza implicării în conflictele separate ale acestora. Pakistanul a rămas neutru față de Războiul din Yemen și blocada din Qatar, dar în același timp a criticat neimplicarea Arabiei Saudite în conflictul său cu India asupra zonei Kashmir. Purtătorul de cuvânt al ministrului de afaceri externe a declarat și că ministrul a ridicat problema suspendării și restricționării vizelor pentru cetățenii pakistanezi, în cadrul întâlnirii cu omologul său din Emiratele Arabe Unite. Ministrul de externe pakistanez a fost asigurat că aceasta este o măsură temporară care se datorează pandemiei de COVID-19 și este aplicată și altor 12 state majoritar musulmane.
Libanul a adoptat o nouă lege care pedepsește hărțuirea sexuală, care i-ar putea obliga pe făptași să petreacă până la patru ani în închisoare și să plătească amenzi usturătoare, legislatura modificând și controversata lege a violenței domestice, potrivit relatării Al Jazeera. „Este o lege foarte bună care ar trebui să servească drept factor de descurajare”, a declarat luni Danielle Hoyek, avocată a organizației pentru egalitatea de gen ABAAD. Pe lângă pedepsirea făptașilor, legea oferă protecție atât victimelor, cât și martorilor care depun mărturie împotriva acuzatului. Mai mult, aceasta creează un fond special în cadrul Ministerului Afacerilor Sociale, delegat cu responsabilitatea de a oferi sprijin și reabilitare victimelor, precum și cu creșterea gradului de conștientizare a fenomenului de hărțuire sexuală, oferind victimelor dreptul de a solicita despăgubiri. Biroul Națiunilor Unite pentru egalitatea de gen și împuternicirea femeilor din Liban a declarat, pe Twitter, că este „prima lege din Liban care penalizează autorii hărțuirii și abuzurilor sexuale”.Conform noii legi privind hărțuirea sexuală, cele mai mici pedepse variază între o lună și un an de închisoare și/sau o amendă care poate atinge o valoare de 10 ori mai mare față de salariul minim pe economie, în prezent 675.000 de lire libaneze pe lună. Cu toate acestea, bariere clare în calea egalității rămân în continuare în Liban prin probleme precum violul conjugal, tolerat încă de legislația libaneza.
Șeful executiv al BioNTech, Ugur Sahin, a declarat luni că este încrezător că vaccinul împotriva COVID-19 dezvoltat de compania sa farmaceutică va fi eficient și împotriva tulpinii de coronavirus descoperită în Marea Britanie, susține Reuters. Țările din întreaga lume și-au închis frontierele cu Marea Britanie luni, din cauza temerilor cu privire la o nouă tulpină de infectare a coronavirusului care poate fi extrem de contagioasă și care ar putea avea efecte devastatoare ca urmare a mobilității oamenilor. Această situație stă și la baza crizei de alimente cu care Marea Britanie ar putea să se confrunte începând cu această săptămână. Organizația Mondială a Sănătății a avertizat că această nouă tulpină rezultată în urma unor mutații ale coronavirusului este o parte normală a evoluției unei pandemii.
O fostă membră de orientare pro-kurdă a Parlamentului Turciei a fost condamnată la 22 de ani în închisoare, la doar câteva luni după revocarea mandatului, pe baza a trei acuzații diferite de terorism, relatează Reuters. Leyla Guven, membră a Partidului Popular Democrat (HDP), împreună cu alți doi colegi din opoziție, și-au pierdut statutul parlamentar în luna iunie, mișcare contestată de aliații vestici ai Ankarei precum și de organizațiile care luptă pentru drepturile omului. Criticii acestei inițiative au considerat că există deja un tipar al guvernului turc de a înlocui, demite sau încarcera membrii HDP, în încercarea de a le limita puterea politică. Leyla Guven a fost inițial condamnată la 14 ani de închisoare pentru apartenență la o organizație teroristă, adăugându-se 8 ani la sentința pentru ,,diseminarea propagandei teroriste’’. Ankara acuză partidul HDP de legături cu Partidul Muncitoresc din Kurdistan (PKK), catalogat de Turcia, Uniunea Europeană și Statele Unite ale Americii drept organizație teroristă. În trecut, Guven a condus o inițiativă de grevă a foamei până când fondatorului PKK, Abdullah Ocalan, i-a fost permis accesul la asistență juridică și dreptul de a-și vedea familia.
Britanicii se grăbesc pentru a obține în ultimul moment dreptul de rezidență în Spania și Portugalia înainte de finalizarea perioadei de tranziție post-Brexit, declară Reuters. Marea Britanie a părăsit oficial Uniunea Europeană pe 31 ianuarie după referendumul din 2016, însă de atunci s-a aflat într-o perioadă de tranziție în care normele privind călătoriile și comerțul liber au rămas neschimbate. Această perioadă se va încheia pe 31 decembrie. Paisprezece țări europene, inclusiv Portugalia și Spania, vor acorda dreptul de ședere britanicilor care își pot aduce dovada propriei reședințe înainte de 31 decembrie. Alte țări au cerințe mai riguroase după Brexit, cerând tuturor britanicilor să solicite un nou statut de reședință. Cei care au amânat această schimbare până în ultimul moment au avut planurile spulberate de anunțul Portugaliei privind închiderea frontierelor pentru călătorii din Marea Britanie care nu erau deja înregistrați ca rezidenți de luni, ca răspuns la noua tulpină de coronavirus detectată în Marea Britanie.
Premierul Marii Britanii, Boris Johnson, a declarat că nu se așteaptă la încheierea unui acord comercial cu Uniunea Europeană, cu doar 10 zile până la expirarea termenului limită pentru ratificarea unui astfel de document, relatează Reuters. Boris Johnson a reiterat nevoia de autonomie a Marii Britanii în ceea ce privește legile comerțului și dreptul de a determina în ce locuri și în ce măsură se poate pescui, în timp ce Comisia Europeană menține o poziție fermă. ,,Este esențial că toată lumea să înțeleagă că Marea Britanie trebuie să își poată controla singură toate legile’’, a mai declarat premierul britanic. În cazul în care un acord nu este finalizat până la 31 decembrie, ora 23.00 GMT, Marea Britanie va părăsi Uniunea Europeană fără un acord comercial, pierzând privilegiul lipsei taxelor vamale și a cotelor în comerțul cu o piață europeană de peste 450 de milioane de consumatori. Conform Reuters, lipsa unui acord comercial va avea un impact negativ asupra piețelor financiare, afectând atât economiile europene cât și lanțurile de aprovizionare. În lipsa unui acord, Marea Britanie va respecta termenii Organizației Mondiale a Comerțului (World Trade Organization), față de care Johnson s-a declarat mulțumit, în ceea ce privește relațiile economice cu UE. Marea Britanie ar impune noua să taxa vamală globală (UK Global Tariff) pe importurile provenind din UE, iar blocul european își va impune tariful vamal comun asupra importurilor din Marea Britanie.
Președintele ales al Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a primit vaccinul produs de Pfizer și BioNTech în direct, pentru a demonstra publicului american că ,,este sigur’’, conform BBC. Aflat în statul sau de reședința Delaware, Joe Biden a intrat în rândul politicienilor americani cărora le-a fost deja administrat vaccinul, precum Nancy Pelosi și Mike Pence. ,,Fac asta pentru a demonstra oamenilor că, atunci când va fi disponibil, aceștia trebuie să fie pregătiți să se vaccineze. Nu există niciun motiv de îngrijorare’’, a mai declarat acesta. După ce Joe Biden și soția să, Jill, au primit vaccinul, este estimat că vicepreședintele ales Kamala Harris și soțul acesteia, Doug Emhoff, să primească prima doză a vaccinului săptămâna viitoare. Conform estimărilor Centrului american pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC), aproximativ 500.000 de americani au fost vaccinați până la acest moment.
Guvernul Statelor Unite ale Americii a impus sancțiuni adiționale în ceea ce privește vizele pentru anumiți oficiali chinezi, acuzându-i de încălcări grave ale drepturilor omului, conform Reuters. Potrivit Secretarului de stat Mike Pompeo, sancțiunile afectează persoane implicate în îngrădirea libertății religioase, precum și represiunea grupurilor etnice și a disidenților. ,,Conducătorii autoritari ai Chinei au impus limitări draconice asupra libertății de exprimare, libertății religioase și a dreptului la întrunire. SUA a avut mereu o poziție fermă în legătură cu cei care încalcă drepturile omului, anume că aceștia nu sunt bineveniți în țara noastră’’, a mai declarat acesta. Relațiile cu China s-au aflat într-o stare sensibilă pe tot parcursul mandatului lui Donald Trump, pe fondul tensiunilor economice, disensiunilor cu privire la răspândirea coronavirusului, legea securității pentru Hong Kong și acuzații de spionaj. În ultimele săptămâni ale mandatului său, Trump accentuează starea precară a relației bilaterale cu China, prin impunerea sancțiunilor a și măsurilor restrictive, lăsându-i lui Joe Biden o moștenire dificilă în ceea privește cooperarea cu oficialii chinezi.
