Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Roxana Zafiu
Președintele american Donald Trump declară că este posibil un conflict major cu Coreea de Nord în ceea ce privesc programele nucleare și de rachete, dar el preferă o cale diplomatică, relatează Al Jazeera. Cu toate acestea, Trump a spus că dorește să rezolve în mod pașnic o criză care a dat peste cap mai mulți președinți americani, dar el și administrația sa subliniază o serie de noi sancțiuni economice, fără a lua în calcul o opțiune militară. “Ne-ar plăcea să rezolvăm lucrurile diplomatic, dar este foarte dificil” a spus el. Trump a declarat că cea mai mare provocare la nivel mondial a fost
Coreea de Nord. El l-a lăudat pe președintele chinez Xi Jinping pentru asistența chineză în încercarea de a-l ține sub control pe Phenian.
Papa Francisc a spus că violența nu poate fi comisă în numele lui Dumnezeu, într-un discurs la o conferință musulmano-creștină din Egipt, potrivit Al Jazeera. Papa Francis este în vizită în Egipt timp de 27 de ore, pentru a promova dialogul cu musulmanii și a sprijini minoritatea creștină a țării care a suferit o serie de atacuri. “Numai pacea… este sfântă și nici un act de violență nu poate fi comis în numele lui Dumnezeu, pentru că ar profana numele său”, a spus pontiful catolic. “Formele demagogice ale populismului sunt în creștere, acestea cu siguranță nu contribuie la consolidarea păcii și a stabilității”, a declarat el la conferința organizată de al-Azhar, cel mai important centru de învățământ islamic sunnit din lume. Faptele care nu promovează pacea sunt ” pentru partizanii radicalismului și ai violenței”, a spus Papa. Pontiful se întâlnește cu șeicul Ahmed al-Tayeb, imamul moscheii Al-Azhar și un profesor de filosofie islamică, înainte de a se întâlni cu Sisi și cu Papa Tawadros al II-lea, șeful bisericii coptă din Egipt. Toate bisericile țării au fost supuse unei protecții suplimentare. Cele mai recente atacuri au fost revendicate de Statul Islamic din Irak și de grupul Levant (ISIL cunoscut și ca ISIS) care a avertizat planificarea unor atacuri viitoare împotriva creștinilor copți egipteni și asupra Vaticanului.
Parlamentul din Muntenegru a ratificat aderarea țării la NATO, în pofida puternicei opoziții interne și a dezaprobării rusești, conform BBC. 46 din 81 de parlamentari au votat în favoarea aderării la NATO, astfel Muntenegru se va alătura alianței NATO la sfârșitul lunii următoare. Doar 28 dintre membrii NATO au ratificat acordul. Ministerul rus de externe a spus că susținătorii occidentali și conducerea Muntenegrului “a ignorat vocea rațiunii și a conștiinței. Ne rezervăm dreptul de a lua măsuri pentru a ne apăra interesele și securitatea națională”. Prim-Ministrul Muntenegrului, Dusko Markovic a respins interdicția Rusiei de a face import cu vin ca fiind motivată politic. Rusia a spus că a refuzat să mai importe vin din Muntenegru din motive sanitare.
Succesorul care trebuia să conducă partidul Frontul Național din Franța în absența temporară a lui Marine Le Pen a fost forțat să se retragă după ce a fost acuzat de negarea Holocaustului, potrivit CNN. Jean-Francois Jalkh respinge ferm acuzațiile. Conform rapoartelor se pretinde faptul că Jalkh, un vicepreședinte al partidului a negat că germanii au folosit gazul Zyklon B pentru a ucide evreii în lagărele de concentrare naziste. Se presupune că el a respins realitatea istorică care confirmă că gazul Zyklon B a fost utilizat în interiorul camerelor de gazare. Se spune, de asemenea că a aprobat lucrarea lui Robert Faurisson, acesta e cunoscut pentru negarea Holocaustului. Le Pen a spus că Jalkh a fost “extrem de afectat de această defăimare”. Louis Aliot, partenerul și purtătorul de cuvânt al lui Le Pen a spus că Jalkh va fi înlocuit de Steeve Briois, un alt vicepreședinte al partidului. Briois se confruntă în prezent cu acuzații de instigare la ură rasială pentru că a făcut legătura între migranți și atacurile sexuale.
În Afganistan, talibanii au lansat „ofensiva de primavară“, conform Le Monde. Talibanii afgani au anunțat într-un comunicat începerea unei lansări de ofensivă numită „Operațiunea Mansouri“, numele fostului lor lider. „Obiectivul principal al operațiunii Mansouri va fi contra forțelor străine, a infrastructurii militare și de informații, precum și eliminarea mercenarilor locali. Inamicul va fi hărțuit, ucis sau capturat. Ei intenționează să implementeze o varietate de strategii cum ar fi “ operațiuni convenționale, atacuri de gherilă, atacuri sinucigașe chiar și împotriva soldaților sau polițiștilor.”
Deputații germani au adoptat o lege prin care interzice parțial purtarea vălului, mai ales în cazul oficialilor guvernamentali. Această lege va obliga funcționarii publici să aibă fața complet descoperită în timpul îndeplinirii sarcinilor, dar aceasta nu interzice purtarea vălului în locurile publice, relatează Le Monde. Adoptată la câteva luni înainte de alegerile legislative din 24 septembrie când problema integrării imigranților va juca un rol primordial. Pentru persoanele care nu funcții oficiale „atunci când este necesar și obligatoriu, mai exact în cazuri de identificare “, autoritățile pot solicita înlăturarea voalului sau țesăturei care le ascunde fața. În mod oficial, legea nu face referire la vălul islamic. Cu toate acestea, legea face aluzie la burqa sau niqab și a fost adoptată de Germania, sub conducerea cancelarului Angela Merkel care a acceptat începând cu 2015 peste un milion de solicitanți de azil, inclusiv musulmani din Siria, Irak sau Afganistan.
Ministerul de Interne din Macedonia declară că poliția a fost parțial responsabilă pentru o agresiune care a izbucnit joi în interiorul și în afara Parlamentului, potrivit BBC. Ministrul de interne, Agim Nuhiu, un albanez etnic spune că va demisiona. Mai mult de 80 de persoane au fost rănite, dintre care 25 de ofițeri de poliție și 3 deputați. Alegerea unui nou președinte al Parlamentului- albanezul Talat Xhaferi de către coaliția dintre social-democrații (SDSM) lui Zoran Zaev și partidele minorității albaneze a determinat o nemulțumire a manifestanților simpatizanți ai dreptei (VMRO-DPMNE).
Liderul social-democrat Zoran Zaev a fost printre cei răniți. După alegerile din decembrie, el a format o coaliție cu două partide reprezentând etnicii albanezi. Dar președintele Gjorge Ivanov se opune și politica este blocată. Etnicii albanezi reprezintă aproximativ un sfert din populația țării. Agim Nuhiu a declarat că “anumite structuri de poliție” nu și-au făcut treaba joi și “trebuie să fie trași la răspundere”.
Protestatarii erau demonstranți naționaliști care sprijineau partidul conservator VMRO al fostului prim-ministru Nikola Gruevski.
El a condamnat violența, dar a declarat că protestatarii au fost provocați de alegerea lui Talat Xhaferi.
