Home / A fost azi în lume / 2017 / Au fost 8 și 9 iulie în lume – Premierul Irakului anunță victoria în lupta pentru eliberarea orașului Mosul, zeci de lideri religioși au pornit într-un turneu pentru comemorarea victimelor atentatelor motivate de Islam, iar în Ungaria a fost lansat un nou partid de extrema-dreaptă
Irak premier haider al abadi mosul eliberare isis lupte jihadisti

Au fost 8 și 9 iulie în lume – Premierul Irakului anunță victoria în lupta pentru eliberarea orașului Mosul, zeci de lideri religioși au pornit într-un turneu pentru comemorarea victimelor atentatelor motivate de Islam, iar în Ungaria a fost lansat un nou partid de extrema-dreaptă

Material realizat de Adrian Călugăru și Valeria Bortă

Premierul Irakului, Haider al-Abadi, a declarat victoria trupelor guvernamentale în bătălia pentru eliberarea orașului Mosul de sub controlul militanților Statului Islamic, în cadrul unei vizite la fața locului, la scurt timp după ce ultimii jihadiști ISIS au fost lichidați, punând astfel capăt unei campanii de circa 9 luni pentru eliminarea grupării teroriste din cea mai importantă zonă urbană pe care o controla pe teritoriul irakian, relatează The Telegraph. Soldații euforici au coborât steagul ISIS care a fost arborat în oraș mai bine de trei ani, înlocuindu-l cu cel al Irakului. ”Comandantul suprem al forțelor armate, Haider al-Abadi a sosit în orașul eliberat Mosul și i-a felicitat pe luptătorii eroi și poporul irakian pentru obținerea acestei mari victorii”, precizează un comunicat al biroului premierului. Ultimii luptători ISIS care fuseseră încercuiți de trupele guvernamentale au pierit în atacuri sinucigașe cu bombă sau au încercat să fugă pe cursul râului Tigru. Recucerirea Mosulului de către forțele irakiene reprezintă o victorie simbolică și totodată o înfrângere dură pentru ISIS, acesta fiind locul de unde liderul grupării jihadise, Abu Bakr al-Baghdadi, a proclamat ”califatul islamic”, în 2014, ajungând să controleze o mare parte din teritoriile Irakului și Siriei. Ofensiva forțelor irakiene, care au fost sprijinite de trupe terestre și ale aviației Statelor Unite ale Americii, a provocat dislocarea a circa 900.000 de persoane, care au fost nevoite să se refugieze și a fost umbrită deseori de episoade în care un număr însemnat de civili și-au pierdut viața.

La capătul unui summit G-20 încheiat într-o notă pesimistă și dominat de poziționarea administrației americane față de o serie de subiecte sensibile, unul dintre cele mai importante aspecte l-a reprezentat anunțul președintelui Statelor Unite ale Americii, Donald Trump, care a discutat cu omologul său rus, Vladimir Putin, despre formarea unei unități comune pentru securitatea cibernetică împotriva atacurilor asupra procesului electoral, relatează Reuters. Anunțul lui Trump a fost făcut sub forma unei postări pe Twitter, acesta menționând totodată că l-a presat pe liderul de la Moscova să precizeze dacă Rusia a avut vreun amestec în procesul electoral din 2016, în cadrul discuțiilor purtate de cei doi în marja summitului. Totodată, Trump a menționat și că cei doi lideri au convenitasupra unui armistițiu în Siria și a subliniat că este nevoie de o continuitate în cooperarea dintre cele două state pentru implementarea eficientă a acestuia.

Zeci de lideri religioși s-au îmbarcat într-un autocar care a plecat de pe bulevardul Champs Elysees din Paris într-un turneu european către locurile unde au avut loc atacuri ale militanților islamiști, pentru a comemora victimele și a condamna violența în numele religiei, informează Reuters. Grupul liderilor este compus din imami din Franța, Belgia, Marea Britanie și Tunisia, cărora li s-au alăturat membri ai altor comunități religioase. Aceștia au plecat din locul unde polițistul Xavier Jugele a fost împușcat mortal în centrul capitalei franceze, în luna aprilie. Aceștia se vor mai opri la Berlin, acolo unde speră să aibă o întrevedere și cu cancelarul Angela Merkel, poi la Bruxelles și Nice, urmând să se întoarcă la Paris pe 14 iulie, de Ziua Națională a Franței. Circa 30 de persoane au pornit la drum, iar pe traseu sunt de așteptat să se alăture și alți lideri religioși, urmând ca numărul total al participanților să ajungă la 60.

O companie printre ai cărei acționari se numără și firma germană Siemens a fost angajată pentru a instala turbine electrice în Crimea, o regiune supusă sancțiunilor de către Uniunea Europeană și în care firmelor din statele membre ale UE le este interzis să realizeze aprovizionări cu tehnologie energetică, au precizat trei surse cu cunoștințe despre acest aspect, se arată într-un material exclusiv publicat de Reuters. Sursa citată a menționat anterior că Rusia a livrat turbine fabricate de Siemens în Crimea, acestea fiind destinate pentru două uzine electrice ce urmează a fi construite în regiunea ocupată de Rusia în 2014. Compania germană a negat livrarea turbinelor pentru Crimea, precizând într-un comunicat că, dacă unul dintre clienții săi a livrat turbinele către regiunea în cauză, aceasta reprezintă o violare a termenilor contractului, iar compania ”nu va mai realiza alte livrări sau servicii de instalare, mentenanță sau garanție”. Potrivit surselor citate de Reuters, compania în cauză se numește ZAO Interautomatika, firmă la care Siemens deține 45,7% din acțiuni, pe al cărei site se precizează că sistemele produse ”se bazează pe folosirea unei tehnologii realizată de Siemens sau sub licența Siemens”.

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, a salutat decizia de eliberare din închisoare a uneia dintre cele mai importante figuri ale opoziției, Leopoldo Lopez, scrie BBC. Lopez a fost eliberat după ce a petrecut mai bine de trei ani de închisoare, în urma unei condamnări de 14 ani pe care a primit-o pentru provocarea de violențe în timpul protestelor antiguvernamentale din 2014, o acuzație pe care acesta a negat-o permanent. Curtea Supremă din Venezuela a ordonat mutarea sa în arest la domiciliu pe criterii medicale, iar președintele Maduro a salutat decizia, pe care a descris-o drept ”un mesaj de pace și reunificare pentru țară”. Pe de altă parte, la câteva ore după ce a fost eliberat, Lopez le-a cerut suporterilor să continuie protestele împotriva președintelui. Un alt lider al opoziției, Henrique Capriles, a cerut ridicarea sentinței și eliberarea definitivă pentru Lopez, cerând totodată și eliberarea altor prizonieri politici din Venezuela, un stat cuprins de o gravă criză economică și marcat de proteste violente în ultimele luni.

Armistițiul din Siria încheiat între SUA și Rusia a intrat în vigoare, informează The Telegraph. Cu toate că negocierile pentru armistițiu au început cu câteva luni în urmă, acesta a fost anunțat în mod oficial vineri, când președintele Rusiei Vladimir Putin și președintele SUA Donald Trump s-au întâlnit pentru prima dată. Armistițiul ce a fost încheiat si cu ajutorul Iordaniei vizează trei regiuni ale Siriei – Deraa, Suweida și Quneitra. Duminică, la 12:00, ora locală a Siriei, armistițiul a intrat în vigoare în mod oficial.

Simpatizanții extremei drepte din Ungaria au lansat un nou partid politic, relatează The Guardian. Sute de maghiari s-au adunat la Budapesta pentru a lansa o nouă mișcare politică, ce are drept obiectiv să candideze în următoarele alegeri parlamentare. Jobbik, partidul ce reprezenta extrema dreaptă până acum, a abordat recent o poziție centristă, astfel lăsând loc pentru alte mișcări politice să umple vidul. În acest context, susținătorii extremei drepte au organizat un miting în suburbia Vecsés, numit „arborarea steagului extremei dreapta.” Mișcarea politică are obiectivul de a crea un partid numit ”Forță și Determinare”. Cu toate că prezența la miting nu a fost impunătoare, organizatorii au acumulat un suport suficient la nivel național pentru a forma partidul. Mișcarea ”Forță și Determinare” este mai radicalistă decât orice altă organizație politică de la căderea comunismului, folosind în mod deschis un limbaj rasist pentru a se opune liberalismului și imigrației.

Coreea de Nord avertizează că activitatea militară comună a Statelor Unite ale Americii și a Coreei de Sud provoacă tensiuni în regiune și ar putea duce la un război nuclear, potrivit The Independent. Phenianul a fost înfuriat după ce SUA a operat două bombardiere în apropierea hotarului său într-un spectacol de forță, pe care acesta l-a catalogat drept „o provocare militară.” De asemenea, statul nord-coreean a avertizat că un război nuclear „ar duce inevitabil la un război mondial.” Oficialii sud-coreeni au declarat că exercițiile celor două aeronave de luptă sunt un răspuns la faptul că Phenianul a lansat mai multe rachete balistice.

Echipa președintelui SUA Donald Trump l-a numit din greșeală pe liderul Chinei Xi Jinping președinte a Taiwanului, în condițiile în care aceasta este considerată o provincie rebelă de către Beijing, dar care își susține independența față de China, relatează The Independent. Casa Albă a publicat un comunicat în care s-a referit la liderul Chinei Xi Jinping drept președinte a Taiwanului, la numai câteva ore după ce președintele SUA Donald Trump a vorbit despre „minunata relație” pe care o are cu Beijingul. Liderul SUA a petrecut 90 minute cu liderul de la Beijing summit-ul G20 de la Hamburg pentru a discuta despre amenințarea nucleară survenită din partea Coreii de Nord. Trump a vorbit pe un ton personal cu liderul chinez, spunându-i „este o onoare să vă am ca prieten,” înaintea întâlnirii de la summit-ul G20.

Qatar cere compensații pentru blocata creată de țările din Golf, conform The Guardian. Qatar a încercat duminică să pună presiune asupra celor patru state din Golf – Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Egipt și Bahrain – ce i-au asediat economia, declarând că a creat o comisie specială pentru a cere compensații de miliarde pentru efectele devastatoare asupra economiei sale pe care le are blocada. Anunțul făcut de procurorul general al Qatarului pune ar putea adăuga conflictului o dimensiune legală bătăliei între acesta și țările din Golf. Cele patru state au rupt de o lună legăturile diplomatice și de transport cu Qatarul din cauza acuzațiilor aduse acestuia că ar finanțează terorismul. Ultima încercare din parte celor patru state din Golf de a restabili legăturile cu micul stat bogat în petrol a fost crearea unei liste cu 13 cerințe nenegociabile, pe care Qatarul a respins-o.

Despre PoliticALL

Vezi și

myanmar rakhine rohingya minoritate musulmana conflict refugiati

Au fost 7 și 8 septembrie în lume – SUA cer Myanmarului să permită accesul umanitar în zonele populate de minoritatea rohingya, Rusia își intensifică prezența militară în Arctica, în timp ce Curtea Constituțională din Spania suspendă referendumul de independență a Cataluniei

Autoritățile din Myanmar au fost somate să permită accesul umanitar în statul Rakhine, pe fondul …