Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Dora Timar
În anul 2019 prim-ministrul etiopian Abiy Ahmed a primit Premiul Nobel pentru Pace, fiind recunoscut și apreciat pe plan internațional ca un promotor al păcii în regiunea nord-est africană. Doi ani mai târziu, Abiy Ahmed se află într-un război civil prelungit, conflict care din punct de vedere al abuzurilor comise față de cetățenii din țară, a fost asemănat cu un genocid. În timp ce rebelii din regiunea Tigray au început să avanseze către capitala Addis Abeba în această săptămână, prim-ministrul Abiy Ahmed a declarat stare de urgență pe întreg teritoriul țării, și a solicitat cetățenilor să se înarmeze pentru a proteja orașul.
Cum a început conflictul?
În data de 4 noiembrie 2020, trupele militare din Etiopia au fost trimise de către prim-ministrul Abiy Ahmed în regiunea Tigray pentru a se lupta cu forțele loiale partidului guvernator al regiunii, Frontul de Eliberare a Poporului Tigray (TPLF), scopul desfășurării militare fiind justificat printr-un răspuns al unui presupus atac federal asupra taberelor militare naționale. La începutul conflictului, prim-ministrul a promis că operațiunea va fi scurtă, dar un an mai târziu conflictul s-a extins mai departe de frontierele regiunii Tigray, cauzând o criză umanitară uriașă care conduce spre prăbușirea inevitabilă a sistemului statal al țării.
Prim-ministrul Abiy Ahmed a declarat încheierea războiului în data de 28 noiembrie 2020, după ce forțele federale au capturat capitala regiunii Tigray, Mekelle. Fiind încântat de rezultatele declarate în urma conflictului, câștigătorul Premiului Nobel a vizitat capitala pentru a felicita comandanții militari ai armatei. Dar anunțul victoriei urma să fie o bucurie prematură, forțele rebele având succes în recăpătarea teritoriului pierdut, și fiind determinate să extindă granițele conflictuale prin lansarea unor contraofensive în regiunile vecine Amhara și Afar.
Încă de la începutul conflictului, au fost raportate violuri în masă și masacre asupra cetățenilor pe scară largă. Începând din luna ianuarie, agențiile internaționale au tras un semnal de alarmă cu privire la gravitatea conflictului și modul în care acesta poate degenera. Atât rebelii, cât și soldați aparținând armatei din Eritreea au blocat ajutorul umanitar trimis de organizațiile internaționale, punând în pericol sute de mii de cetățeni care nu au mai avut acces la hrană sau îngrijire medicală corespunzătoare. Mai mult de două milioane de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele și zeci de mii de oameni au murit în urma conflictului până acum.
În timp ce luptătorii loiali partidului TPLF au împins granițele luptei spre sudul Etiopiei, aceștia s-au aliat cu Armata Eliberării Oromo (OLA), un grup rebel care are ca scop lupta pentru drepturile oamenilor din Oromia, cea mai populată regiune a Etiopiei. Avansul rapid al luptătorilor rebeli, care au declarat că au acaparat Dessie și Kombolcha, două orașe cheie în drumul către Addis Abeba, au îngrijorat liderii din Etiopia cu privire la posibilitatea preluării capitalei.
Este totuși încă neclar dacă rebelii au muniția necesară pentru a lua cu asalt orașul. Purtătorul de cuvânt OLA a declarat pentru CNN că luptătorii rebeli se află încă la “săptămâni spre luni” depărtare de capitală, având de parcurs 160 de km în lupta spre asedierea Addis Abeba. Posibilitatea acaparării capitalei este în strânsă legătură și cu disponibilitatea actorilor implicați în oficializarea negocieri, mediate de către organizații internaționale, cu scopul de a evita un conflict militar în cel mai dens populat oraș al țării. Pe de altă parte, liderii rebeli nu par dispuși la a face compromisuri, comandantul acestora, generalul Tsadkan Gebretensae declarând în apariția sa la televiziunea regională Tigrai TV, faptul că forțele sale armate nu se vor mai mulțumi cu o simplă înțelegere mediată.
Societatea atât pe plan național în Etiopia, cât și internațional, a desconsiderat posibilitatea declanșării unui astfel de haos, catalogând conflictele de această factură ca o “chestiune a trecutului” pentru a doua cea mai populată țară din Africa, recunoscută în ultimii ani ca un nucleu al stabilității din regiunea africană. Stabilitatea odată aclamată este în prezent amenințată în întreg teritoriul, mai multe orașe și sate din regiunea de nord a țării fiind în continuare inaccesibile agențiilor care oferă asistență în crize umanitare, proviziile de hrană și cele medicale sunt în scădere drastică, iar rapoartele oficiale stârnesc îngrijorare din cauza încălcării în mod abuziv a drepturilor omului. Awet Weldemichael, un expert în securitatea regională din Africa și profesor de istorie la Universitatea Queen din Ontario a declarat “În mai multe aspecte privind funcționalitatea statului, statul Etiopian s-a prăbușit. Când un stat nu reușește să acopere nevoile de bază ale propriilor cetățeni, este ori un stat prăbușit ori în curs de prăbușire. Din nefericire, aici se află Etiopia în momentul de față”.
Viitorul și repercusiunile conflictului
Guvernul Etiopian a negat pentru o lungă perioadă de timp acuzațiile de abuz asupra cetățenilor și de încălcare a drepturilor omului, și a încercat să ascundă intervenția soldaților din Eritreea în câmpul de luptă. Opriți din a relata evenimentele direct din regiune, jurnaliștii alături de organizații pentru drepturile omului au apelat la a raporta desfășurarea conflictului prin interviuri, imagini din satelit și materiale filmate, scopul final fiind de a identifica numărul de oameni uciși în orașe precum Mai Kadra, Axum și Adigrat.
Deși rebelii continuă să avanseze către celelalte regiuni, guvernul Etiopian a refuzat dialogul cu liderii politici din Statele Unite ale Americii, Rusia și Uniunea Europeană. În schimb, Abiy Ahmed a solicitat cetățenilor din Etiopia să se înroleze în armata națională și a achiziționat drone, arsenale și diverse arme, având de asemenea și susținerea din partea președintelui Isaias Afwerki care i-a pus la dispoziție armatei Eritreei în speranța de a avea din nou control asupra țării. Prim-ministrul a declarat “Oamenii noștri trebuie să lase toate disputele la o parte și să se înroleze formal în armată pentru a lupta și a îngropa partidul (TPLF) terorist care a venit să distrugă țara. Vă chem pe toți să ne unim fără ezitare și să apărăm Etiopia”.
Secretarul de Stat din SUA, Antony Blinken, a declarat în urma publicării rapoartelor îngrijorătoare cu privire la rebelii care preiau controlul asupra orașelor mari din țară “Toți participanții la acest conflict trebuie să oprească operațiunile militare și să înceapă negocierile fără condiții prealabile”. Președintele Joe Biden a amenințat liderii din Etiopia că își vor pierde accesul la un program de finanțare și asistență de care ar fi putut beneficia din cauza războiului civil în care s-au încălcat covârșitor drepturile omului, guvernul Etiopian nefiind compatibil cu cerințele de eligibilitate ale Actului Privind Creșterea și Oportunitatea din Africa. Administrația Biden este de asemenea pregătită să impună sancțiuni împotriva tuturor actorilor aflați în conflict sub un ordin executiv semnat de către președintele Joe Biden în luna septembrie, iar Departamentul de Stat a anunțat restricții cu privire la vizele oficialilor din guvernele Etiopiei și Eritreei precum și restricții cu privire la susținerea economiei țării.
Sub-secretarul general pe afaceri politice al Națiunilor Unite, Rosemary DiCarlo a transmis că riscul ca Etiopia să “descindă într-un război civil extins este prea aproape de realitate”, adăugând faptul că repercusiunile politice ale conflictului “ar putea determina intensificarea violenței în regiune, cauzând crize în toată zona de nord-est a Africii”. În urma ultimului raport emis cu privire la războiul civil din Etiopia, s-a constatat că mai mult de 7 milioane de persoane au nevoie de asistență umanitară doar în regiunea de nord a Etiopiei, 400.000 dintre acestea ducând lipsa alimentelor necesare supraviețuirii. Organizațiile internaționale nu au mai reușit de 4 luni să ofere provizii medicale și alimentare în Tigray, regiune care adăpostește aproximativ 6 milioane de oameni. În raportul emis de către investigatorii conflictului Etiopian, s-a arătat faptul că toți actorii implicați în conflict, de la guvernul național până la rebeli, au comis încălcări grave ale drepturilor omului, crime de război și crime împotriva umanității.
Înaltul Reprezentant al Uniunii Africane pentru Cornul Africii, Olusegun Obasanjo, a afirmat că situația tulburătoare din Etiopia de Nord continuă să se deterioreze drastic în ultimele săptămâni. Obasanjo a adăugat faptul că este imperios necesar ca discuțiile pentru negocieri să se desfășoare cât mai curând, din cauza unor posibile repercusiuni față de întregul nivel de securitate al țărilor vecine din Africa, el aflându-se la momentul actual în Etiopia în încercarea de a discuta cu responsabilii implicați, inclusiv cu prim-ministrul și președintele țării.
Reprezentanții Departamentului de Stat din SUA au emis un anunț prin care își exprimă speranța că Uniunea Africană va reuși să rezolve în mod pașnic conflictul. Rosemary DiCarlo a declarant: “Etiopia, ca membru fondator al Națiunilor Unite, are nevoie de ajutorul nostru. Solicităm etiopienilor să se adune pentru a crea un viitor prosper împreună, înainte să fie prea târziu”.
