Home / A fost azi în lume / 2021 / Ce se întâmplă în Myanmar?

Ce se întâmplă în Myanmar?

Material realizat de Mircea-Andrei Cuciureanu

Încă de la începutul acestui an atenția scenei internaționale a fost îndreptată către desfășurarea evenimentelor din Myanmar. În istoria recentă, Asia de est și Asia de sud-est au fost considerate zone de un caracter volatil pronunțat, remarcându-se, din păcate, prin instabilitate politică și crize umanitare. Myanmar, al doilea cel mai mare stat ca mărime din Asia de sud-vest, a trecut printr-o lovitură de stat în luna februarie a acestui an prin care junta a preluat conducerea statului. Această instabilitate constantă și fenomenul loviturilor de stat par a fi evenimente recurente în istoria țării cu capitala la Naypyidaw, fiind cel mai probabil efecte negative apărute în urma procesului de decolonizare.

Context

Fosta Birmania s-a confruntat cu instabilitatea politică încă de la declararea independenței față de Marea Britanie, la 1948. Între 1958 și 1960, armata a format un guvern provizoriu la cererea lui U Nu, primul ministru ales în mod democratic al țării, până la alegerea prin vot a laturii executive a statului. După mai puțin de doi ani de la organizarea alegerilor, armata a preluat puterea în urma loviturii de stat din 1962, urmând 26 de ani de guvernare militară. Au urmat proteste de proporții împotriva regimului politic în 1988, dar eforturile și sacrificiile populației nu au avut sorți de izbândă. În 1990 regimul militar a permis organizarea de alegeri libere, dar refuzând să recunoască rezultatele oficiale (victoria opoziției prin partidul activistei pro-democrație Aung San Suu Kyi) au urmat încă 22 de ani la putere (până în 2011). Timp de patru ani a fost încercată o tranziție către democrație, prin reforme la nivel instituțional și rescrierea constituției. Aceste eforturi au culminat cu victoria partidului lui Suu Kyi, Liga Națională pentru Democrație (LND), în anul 2015. Cu toate acestea, armata a păstrat o putere substanțială, inclusiv dreptul de a numi un sfert din membrii parlamentului. Lovitura de stat din 2021 a avut loc după alegerile generale din 8 noiembrie 2020, în care LND a câștigat 396 din 476 de locuri în parlament, o marjă și mai mare de victorie comparativ cu cea din alegerile precedente. Junta militară a contestat rezultatele, susținând că votul a fost fraudulos. Următoarele acțiuni au fost derularea loviturii de stat, arestul la domiciliu al liderilor aleși în mod democratic și continuarea în forță a campaniilor de propagandă politică. 

Agresiuni și Reacția Societății

Încă de când a fost preluată puterea de către liderii juntei societatea s-a mobilizat și au fost organizate proteste pașnice la scară largă. Din păcate aceste proteste au fost întâmpinate de către atacuri cu forță disproporționată de către armată și poliție, la data de 19 februarie înregistrându-se prima victimă. În ciuda faptului că autoritățile din Myanmar au declarat că nu au folosit muniție letală în dispersarea mulțimii de protestatari, ci doar gloanțe de cauciuc și tunuri cu apă, organizații pentru drepturile omului au afirmat că leziunea suferită de Mya Thwe Thwe Khaing a fost rezultatul utilizării gloanțelor reale. Moartea tinerei de 20 ani a intensificat frustrarea populației din Myanmar și nu a însemnat decât începutul atrocităților în fosta Birmania. Până la momentul de față au fost uciși aproximativ 2.000 de civili și alți 9.000 au fost arestați. Chiar dacă situația se înrăutățește de la o zi la alta, locuitorii statului continuă să lupte și să-și apere drepturile și libertățile, protestele continuând și în prezent. Liderii regimului militar au restricționat accesul la internet în toată țara, au cenzurat televiziunea publică și au îngrădit libertățile presei.

Permisele a cinci publicații media ce au urmărit îndeaproape protestele organizate împotriva loviturii de stat au fost revocate. Publicațiilor Mizzima, Democratic Voice of Burma, Khit Thit Media, Myanmar Now și 7Day News le-a fost ordonat să își înceteze operațiunile într-un anunț din cadrul transmisiunii de stat MRTV, conform căruia cele cinci nu mai aveau dreptul ,,să difuzeze, să scrie sau să ofere informații prin intermediul a orice tip de platforma media ori folosind orice tip de tehnologie”. Poliția a făcut o razie a sediului Myanmar Now, confiscând calculatoare, o parte din serverul redacției de știri și alte echipamente. În ciuda acestor agresiuni, mai multe organizații „rebele” sau „de rezistență” au continuat să raporteze evenimentele reale din timpul protestelor și au reușit să încetinească procesul de cenzură și control, început de regimul militar. Cea mai importantă acțiune în această privință a fost distrugerea a 120 de turnuri de transmisiune și telecomunicații din toată țara.  

Reacția Scenei Internaționale

În afara faptului că marile puteri au condamnat acțiunile juntei militare și și-au arătat susținerea față de locuitorii statului, acțiunile luate au fost asemănătoare cu cele din trecut. Uniunea Europeană, Statele Unite ale Americii, statele membre ASEAN și mai multe direcții ale Organizației Națiunilor Unite au condamnat acțiunile liderilor loviturii de stat și au cerut eliberarea deținuților și revenirea la democrație. Ca răspuns la lovitura de stat, Consiliul de Securitate al ONU a organizat o reuniune de urgență, în care a fost propusă o rezoluție elaborată de Marea Britanie prin care se cerea „restabilirea democrației” în Myanmar. Declarația nu a fost emisă din cauza eșecului de a obține sprijin din partea tuturor celor 15 membri ai consiliului; China și Rusia, membri permanenți ai consiliului (având drept de veto) au refuzat să susțină declarația.

De asmenea, comisarii ONU au lansat investigații pe tema metodelor folosite de autorități pentru dispersarea maselor de protestatari și  pe tema tratamentului pe care îl primesc deținuții. Informațiile și datele pe care le analizează par să îndrepte către un efort coordonat de către o putere centrală (liderii armatei), astfel decesele, uzul de forță disproporționată și tratamentul inuman de care au parte deținuții nefiind simple întâmplări sau cazuri izolate. Aceste descoperiri indică spre o concluzie dură, faptul că în Myanmar se perpetuează crime grave împotriva umanității.

Concluzii

Situația din Myanmar nu pare să se apropie de vreun deznodământ. Pe zi ce trece violențele se intensifică și niciuna dintre tabere nu cedează. Presiunile aplicate de state și de organizațiile internaționale nu-i deranjează pe liderii juntei, mai ales atât timp cât au susținerea unor actori precum Rusia și China. Din păcate, aceste acțiuni par să se alinieze cu celelalte perioade de proteste și neliniște publică din istoria statului, la urma cărora cei mai mari „pierzători” au fost tot oamenii (civilii). Un stat care înainte de această criză era acuzat de epurare etnică (în cazul populațiilor rohingya) și care acum este la război cu propria populație nu face decât să traumatizeze noi generații în încercarea orbească de a monopoliza puterea și a înainta cu spatele, privind spre trecut.

Despre Cuciureanu Mircea Andrei

Vezi și

A fost 3 decembrie în lume – Guvernul Poloniei a anunțat implementarea unui proiect controversat cu privire la raportarea către stat a tuturor sarcinilor și avorturilor, guvernul Taliban a anuțat că va permite femeilor să consimtă la căsătorie, oficiali ai UE și ai Balcanilor de Vest au convenit asupra cooperării între regiuni.

Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi Statul indonezian a acuzat opt studenți papuași …