Home / A fost azi în lume / 2021 / Ultimele obiective pentru climă: care sunt, cât sunt de ambițioase și ce înseamnă pentru România

Ultimele obiective pentru climă: care sunt, cât sunt de ambițioase și ce înseamnă pentru România

Material realizat de Theodora Cristea

Începând de duminică, 30 octombrie 2021, și pentru următoarele două săptămâni, la Glasgow are loc cel de-al 26-lea Summit Pentru Climă al ONU, prescurtat COP26, cu scopul de a spori coordonarea statelor și a le determina să acționeze pentru a atinge obiectivele legate de climă din Acordului de la Paris. În acest context, este important să știm care este miza, ce s-a discutat până acum, și care este poziția României pentru acest summit, precum și posibilele consecințe. 

În primul rând, să ne reamintim care sunt promisiunile principale la care s-au angajat toate părțile care au semnat Acordul de la Paris în 2016, și anume limitarea ridicării temperaturii globale la sub 2 grade Celsius față de nivelurile preindustriale, preferabil sub 1.5, și atingerea nivelului net zero de emisii de carbon până la 2050. Conform raportului despre decalajul emisiilor de gaz din 2021, realizat de programul pentru mediu din cadrul ONU, publicat pe 26 octombrie, planurile naționale curente pentru climă ne pun pe o traiectorie care duce la ridicarea temperaturii globale cu 2.7 grade Celsius până la finalul secolului – un rezultat dezastruos pentru climă. Conform raportului, implementarea corectă a angajamentelor statelor de a reduce emisiile până ajung la stadiul de net zero ar limita ridicarea temperaturii la 2.2 grade Celsius, însă majoritatea planurilor naționale amână acțiunile necesare pentru atingerea acestui obiectiv până după 2030. 

În urmă cu câteva zile a avut loc summitul G20 la Roma, în anticipare a COP26. Grupul este format din liderii a 19 state și președintele Uniunii Europene, iar cumulat reprezintă 60% din populația lumii și sunt responsabili pentru aproximativ 80% din emisiile de gaz. La finalul summitului din Italia aceștia și-au luat un număr foarte limitat de angajamente în ceea ce privește mediul, iar comunicatul final al liderilor nici nu menționează obiectivul de net zero emisii până la mijlocul secolului. Liderii au promis să nu mai finanțeze industria pe bază de cărbune la nivel internațional (statele din afara G20) până la finalul anului, ceea ce oferă un imbold statelor dependente de cărbune să găsească alternative, însă comunicatul nu menționează limitarea energiei pe bază de cărbune la nivelul membrilor G20. Ajutorul financiar de 100 de miliarde de dolari pentru investiții în energie verde și înlocuirea practicilor dăunătoare mediului din țările în curs de dezvoltare este, de asemenea, un angajament care a fost amânat pentru 2023. 

Pentru mulți, lideri politici și activiști pentru mediu de asemenea, summitul G20 a reprezentat o dezamăgire din cauza lipsei de obiective concrete și a caracterului urgent care ar trebui să acompanieze astfel de întruniri ce abordează problema încălzirii globale, însă un argument care salvează imaginea rezultatului slab al acestui comunicat final este că summitul G20 a fost doar un precursor pentru măsuri mult mai drastice care vor fi luate în cadrul Summitului Pentru Climă ONU. Acum rămâne de văzut dacă argumentul a fost unul solid. 

Deci, ce este de făcut la COP26? Summitul la care participă în prezent zeci de lideri ai lumii reprezintă un moment crucial în care statele vor decide cu câtă seriozitate vor trata problema încălzirii globale, drept agenți cu o putere semnificativă pentru a crea schimbare prin legislație și regulații în ceea ce privește clima. Aceștia trebuie să își reitereze promisiunea de a limita ridicarea temperaturii globale cu doar 1.5 grade Celsius, întrucât orice jumătate de grad în plus reprezintă consecințe dezastruoase, de la ridicarea mai rapidă a nivelului mărilor și oceanelor și moartea ecosistemelor tropicale, la incendii, secetă, topirea totală a ghețarilor pe timp de vară și valuri devastatoare de căldură. Prin a anunța noi măsuri de a reduce emisiile și a ajunge la neutralitate, fără să menționăm ideea de restaurare a biodiversității, statele ar arăta că iau în serios problema climei, iar în funcție de cât de ambițioase sunt aceste planuri ne putem da seama dacă acel caracter urgent menționat mai devreme se regăsește sau nu în discuții. 

Și unde este România în această poveste? În declarația națională din data de 2 noiembrie, Președintele Klaus Iohannis a evidențiat că statul nostru are una din cele mai scăzute rate de emisii de gaze pe cap de locuitor din UE, scăzând cu 64% din 1989 până în 2019, și a menționat tranziția ecologică, energia regenerabilă și inovarea tehnologii verzi drept metodele principale prin care România va adresa problema climei. 

Într-adevăr, România se numără printre țările cu rate oarecum acceptabile de emisii, atunci când sunt comparate cu cele din alte state dezvoltate, și cel mai probabil acestea pot devenii și mai bune, însă în 2015 București a fost numit al nouălea cel mai poluat oraș european (din 96 luate în considerare), cu un index de poluare de 73.60, în acel moment fiind pe locul 83/297 global. În 2021, indexul de poluare al Bucureștiului a crescut la 75.5, următoarele cele mai poluate orașe fiind Iași (58.44), Timișoara (57.3), Cluj-Napoca (42.23) și Brașov (33.09). Aceste date pun în perspectivă faptul că includerea României pe lista de țări cu emisii mai reduse nu înseamnă deloc că nu am avea motive de îngrijorare sau de a cere politici de climă mai ambițioase, ci din contră. Conform discursului domnului președinte, întrucât România a îndeplinit deja obiectivul de a reduce cu 55% emisiile de carbon până în 2030, va ,,sprijini eforturile” Uniunii Europene în același scop, dar nu ne putem aștepta ca România să devină un factor decisiv la nivel internațional în ceea ce privește combaterea efectelor încălzirii globale. În cel mai bun caz, putem spera la un drum lin spre net zero și o dezvoltare sustenabilă îndrumată de lideri competenți. 

Întrebarea rămâne: ce vor face liderii lumii, în final? Vor decide care sunt pașii următori într-un plan concret pentru a combate încălzirea globală, sau vor lăsa rugămințile societății civile din ultimii ani să fie în zadar? Vom ști cu siguranță pe 12 noiembrie, la finalul summitului pentru clima.

Surse

https://www.unep.org/resources/emissions-gap-report-2021
https://www.reuters.com/business/environment/g20-leaders-face-tough-climate-talks-second-day-summit-2021-10-30/
https://www.g20.org/wp-content/uploads/2021/10/G20-ROME-LEADERS-DECLARATION.pdf
https://www.bbc.com/news/world-59109186
https://ukcop26.org/
https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2021/11/01/
https://climateactiontracker.org/documents/829/CAT_2020-12-01_Briefing_GlobalUpdate_Paris5Years_Dec2020.pdf
https://ourworldindata.org/co2/country/romania
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/klaus-iohannis-la-cop26-romania-are-una-dintre-cele-mai-scazute-rate-de-emisii-de-carbon-din-ue-suntem-angajati-sa-facem-mai-mult-1721553
https://www.statista.com/statistics/1101663/romania-pollution-index-of-largest-cities/
https://www.reuters.com/world/global-climate-talks-deliver-moves-cut-methane-deforestation-2021-11-02/
https://www.reuters.com/business/environment/world-should-respond-climate-change-if-hit-by-global-war-pope-tells-cop26-2021-11-02/
https://www.consilium.europa.eu/ro/meetings/international-summit/2021/11/01/
https://www.washingtonpost.com/climate-environment/2021/11/02/cop26-climate-summit-live-updates/
https://www.theguardian.com/environment/2021/oct/28/cop26-what-at-stake-climate-summit
https://climateactiontracker.org/

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 3 decembrie în lume – Guvernul Poloniei a anunțat implementarea unui proiect controversat cu privire la raportarea către stat a tuturor sarcinilor și avorturilor, guvernul Taliban a anuțat că va permite femeilor să consimtă la căsătorie, oficiali ai UE și ai Balcanilor de Vest au convenit asupra cooperării între regiuni.

Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi Statul indonezian a acuzat opt studenți papuași …