Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 15 noiembrie în lume – Uniunea Europeană a stabilit noi sancțiuni împotriva Belarusului, Ministrul de externe al Croației a constatat amenințări la adresa democrației din Balcani, Marea Britanie a anunțat ridicarea nivelului de alertă teroristă

A fost 15 noiembrie în lume – Uniunea Europeană a stabilit noi sancțiuni împotriva Belarusului, Ministrul de externe al Croației a constatat amenințări la adresa democrației din Balcani, Marea Britanie a anunțat ridicarea nivelului de alertă teroristă

Material realizat de Andreea Gigica și Loredana Florescu

Uniunea Europeană a stabilit noi sancțiuni împotriva Belarusului, conform The Guardian. Aceste măsuri sunt adresate tuturor celor implicați în transportul ilegal al refugiaților aflați la granița Poloniei cu Belarusul, unde mii de oameni sunt în continuare situați în tabere improvizate. Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru Afaceri Externe, Josep Borrell,  a declarat că această decizie de înăsprire a sancțiunilor, luată de cei 27 de Miniștri de Externe, reprezintă un răspuns ce reflectă determinarea Uniunii de a face front comun împotriva folosirii crizei migranților ca instrument politic. Printre sancțiunile luate în considerare se numără înghețarea activelor companiilor, restricții de călătorie și descurajarea firmelor internaționale și liniilor aeriene în a mai coopera cu Minskul.

Ministrul de externe al Croației, Gordan Grlic-Radman, a constatat amenințări la adresa democrației din Balcani, conform Reuters. În demersul țărilor balcanice de a se integra în Uniunea Europeană, se pot remarca deopotrivă și piedici care ar putea încetini acest proces, așa cum a declarat Grlic-Radman: „Situația din Balcanii de Vest se înrăutățește, diviziunile se adâncesc… vedem, de asemenea, amenințarea la adresa democrației.”. La nivel politic, climatul instabil din Muntenegru și Macedonia de Nord, actele de violență dintre Serbia și Kosovo, precum și starea de criză din Bosnia (cea mai gravă, de la sfârșitul războiului din 1990  încoace) reprezintă factori ce ar putea conduce la un decalaj, în ceea ce privește progresul acestor țări. Potrivit unei note diplomatice, Uniunea Europeană face apel la acordarea sprijinului public pentru integrare, însă acest mod de abordare va avea nevoie de timp și de un nou impuls, pentru a putea fi aplicat.

Marea Britanie a anunțat ridicarea nivelului de alertă teroristă, relatează Reuters. Această măsură a fost luată după ce autoritățile au declarat că atacul din fața Spitalului de Femei din Liverpool, unde un taxi a explodat, reprezintă în fapt un incident terorist. Conform anchetei, explozia a survenit în urma unui explozibil artizanal. Ridicarea nivelului de alertă teroristă, de la ,,substanțial” la ,,sever” reprezintă, potrivit ministrului de Interne britanic, Priti Patel, faptul că un atac este foarte probabil, incidentul din Liverpool fiind al doilea ce a avut loc pe parcursul unei luni. Înjunghierea parlamentarului conservator Sir David Amess, de pe 15 octombrie, a fost clasificată, de asemenea, ca act terorist de către poliția britanică.

Sursă: Liverpool Echo

Rodrigo Duterte, președintele filipinez, a anunțat că va candida pentru un post de senator în alegerile ce vor lua parte în 2022, conform The New York Times. Candidatura acestuia, depusă cu puțin timp înaintea termenului, contrazice anunțurile sale anterioare, conform cărora urma să își încheie activitatea politică după terminarea mandatului curent. În plus, anunțul candidaturii urmează la câteva zile după ce fiica sa, Sara Duterte, și-a afirmat de asemenea demersul pentru alegerile ce vor urma, dar pentru postul de vicepreședinte.

O bombă a explodat în Kabul, Afghanistan, conform Reuters. Purtătorul de cuvânt al ministerului de interne al talibanilor, Qari Sayeed Khosty, a declarat că în urma incidentului au fost rănite două persoane. Această explozie nu este un eveniment izolat. În urmă cu două zile, o explozie similară a avut loc în Kabul, revendicată de gruparea extremistă Daeș/ Statul Islamic. Cele două explozii au fost realizate prin același mecanism, reprezentând un dispozitiv magnetic atașat de vehicule ce sunt ulterior detonate. Acest mod de atac a devenit comun în Afganistan și au ca scop subminarea încrederii în forțele de securitate afgane.

Compania multinațională anglo-olandeză de petrol și gaze Royal Dutch Shell Plc, cunoscută sub numele de Shell, a anunțat o revizuire a structurii juridice și fiscale, conform Al Jazeera. Ca urmare a situației în plină deteriorare a relațiilor companiei cu statul olandez, compania va elimina structura duală actuală, separându-se de țara ce a găzduit sediul pentru ultimul secol, Olanda, pentru a se muta în Marea Britanie. Aceste schimbări survin și în urma acțiunilor susținute a activistului Dan Loeb, ce solicită Shell să se împartă în două companii pentru a atrage acționarii ce părăsesc sectorul energiei din cauza preocupărilor legate de schimbarea climei.

Sursă: DW

Două tinere jurnaliste din India au fost eliberate pe cauțiune, după ce au fost arestate, în urma acuzațiilor de răspândire a unor știri false, cu privire la manifestările violente anti-musulmane ce au avut loc în statul Tripura, relatează Al Jazeera. Cele două jurnaliste, Samriddi Sakunia și Swarna Jha, au fost arestate în statul Assam, ca urmare a încercării lor de a aduce la suprafață realitatea violentă pe care ar fi fost nevoiți să o îndure  mulți dintre membrii comunităților musulmane, din partea grupărilor hinduse de extremă dreaptă. Povestea celor două jurnaliste a reprezentat un real semnal de alarmă, în ceea ce privește îngrădirea libertății presei, stârnind reacția mai multor organe de presă, printre care și Asociația Editorilor din India și Comitetul pentru Protecția Jurnaliștilor, ce au solicitat eliberarea lor imediată: „Detenția lui Samriddhi și Swarna este o încălcare a libertății presei.”, afirmă CPJ. Cofondatorul și redactorul-șef al HW News Network a declarat astăzi, 15.11.2021, că le-a  fost acordată cauțiunea jurnalistelor Samriddi Sakunia and Swarna Jha. Musulmanii care reprezintă doar 10% din populația totală de 3.7 milioane a statului Tripura continuă să trăiască în frică, în timp ce autoritățile neagă existența atacurilor la care au fost supuși.

Liderul chinez, Xi Jinping, a adoptat măsuri stricte pentru  a menține virusul COVID-19“la distanță”, informează CNN.  Încă de la primul val de infectări, conducerea din China a acționat prompt, izolând orașul Wuhan, cu 10 milioane de locuitori. În prezent, autoritățile sunt din ce în ce mai preocupate de menținerea unei stări de echilibru, accentuând importanța testelor regulate și a carantinării atunci când situația o cere. Prin comparație cu alte țări care reușesc să-și reia activitățile fizic și să revină la o oarecare „normalitate”, în China, granițele rămân închise, fiind limitate astfel schimburile interpersonale dintre China și celelalte țări. Deși această politică destul de strictă,  privind pandemia, primește sprijinul opiniei publice, există și voci care pun la îndoială atât durabilitatea acestui demers, cât și alte posibile motive care ar putea sta în spatele încercărilor de a menține China închisă.

Kurzii irakieni au întâmpinat condiții inumane de trai, fiind supuși frigului și foametei în încercarea de a trece granița dintre Belarus și Polonia conform Al Jazeera. Un număr mare de oameni aflați în căutare de adăpost și  libertate, veniți – în mare parte – din Orientul Mijlociu, au dus o adevărată luptă pentru supraviețuire, confruntându-se cu frigul și cu foamea, în speranța că vor reuși să treacă granița pentru a ajunge în Polonia. Shvan, un kurd din orașul Soran, Irak a afirmat, într-un interviu cu Al Jazeera: „Nu știu pentru cât de mult timp voi putea continua să fac asta, pentru că este cu adevărat umilitor.”. Pe plan politic, una dintre explicațiile pe care le-au găsit cei din Occident are în vedere încercarea președintelui Alexander Lukashenko de a provoca o stare de instabilitate, folosindu-se de refugiați și de migranți, în semn de „răzbunare” față de Uniunea Europeană, în urma unor sancțiuni pe care aceasta i le-a impus. Guvernul irakian a declarat că, pentru a-i sprijini pe cetățenii aflați la graniță, va aloca 300.000 de dolari, cu intenția de a-i determina să se întoarcă, în mod voit, în țară.

Sursă: Czarek Sokolowski/The Associated Press

Jurnalistul american Danny Fenster a fost eliberat din închisoarea din Myanmar, cu ajutorul fostului diplomat, Bill Richardson, informează Al Jazeera.  Ulterior condamnarii sale la 11 ani de închisoare, în urma încălcării legilor privind terorismul și imigrația – după cum au susținut autoritățile din Yangon – Danny Fenster a fost eliberat astăzi, 15.11.2021, datorită eforturilor fostului ambasador al Statelor Unite ale Americii, în cadrul ONU, de a negocia cu generalul Min Aun Hlaing, pentru ca acest lucru să fie posibil. Cei doi s-au întâlnit în Myanmar, urmând ca jurnalistul să se reîntoarcă acasă, prin Qatar. Aflând aceste vești îmbucurătoare, editorul-șef al revistei Frontier Myanmar, Thomas Kean, a semnalat condamnarea nefondată a lui Fenster, solicitând eliberarea celorlalți jurnaliști rămași în închisoare. Reprezentanții publicației au sesizat indiferența instanței, în ceea ce privește dovezile esențiale din acest caz, precum și pe cele care atestă faptul că Danny Fenster era un angajat al revistei.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 12 aprilie în lume – Ministra norvegiană a Sănătății și Serviciilor Sociale, Ingvild Kjerkol, a demisionat după ce teza sa de masterat a fost retrasă pentru plagiat, Prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, a anunțat o anchetă privind presupusa interferență rusă în viitoarele alegeri europarlamentare și Parlamentul bulgar a confirmat un guvern interimar pentru a conduce țara până la alegerile din iunie.

Material realizat de Mihai Turcu. Prim-ministrul belgian, Alexander De Croo, a anunțat o anchetă privind …