Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea
Uniunea Europeană definește societatea civilă drept cumulul ,,tuturor formelor de acțiune socială întreprinse de către persoane individuale sau de către grupuri care nu au legătură cu statul și nici nu sunt gestionate de stat”, cu scopul servirii unui interes public general. Acest tip de implicare civică este văzută drept un pilon important al oricărui sistem democratic consolidat și o parte esențială a bunei guvernări la nivel european, însă ce putem spune despre starea societății civile în fostele state comuniste?
Elementul central al societății civile este lipsa totală a implicării statului în gestionarea activității; această condiție este mai greu de îndeplinit în totalitate într-un sistem în care timp de câteva decenii statul a avut monopol asupra celor mai multe aspecte ale vieții publice. Nu este de mirare, deci, că sudul și estul Europei sunt puțin mai în urmă în ceea ce privește conștiința civică și participarea civilă, având în vedere că au trecut nu mult peste 3 decenii de la Revoluție iar sistemul educațional nu a fost schimbat îndeajuns de rapid încât să faciliteze o creștere rapidă a societății civile. Cu toate acestea, România se află fără îndoială într-o stare mult mai buna acum decat se afla imediat după căderea Comunismului, în ceea ce privește societatea civilă.
Probabil cele mai cunoscute forme ale societății civile sunt organizațiile nonguvernamentale, fiind prima forma de organizare a participării civice care vine în minte la menționarea frazei pentru majoritatea lumii, deci să începem cu ele: Camera Deputaților listeaza 226 de ONG-uri de utilitate publică înregistrate în România, cu cele mai vechi fiind înființate imediat după Revoluție, în 1990, și cele mai noi în 2021. Total, în România sunt înregistrate aproximativ 27,000 de ONG-uri, dintre care în jur de 2,000 sunt active, majoritar în sectorul cultural. În comparație, Franța are 1,820,812 ONG-uri înregistrate, deci diferența este semnificativă.
Știm că societatea civilă nu este reprezentată exclusiv de ONG-uri, totuși, ci include și asociații profesionale, organizații politice, cluburi civice, instituții culturale, sindicate, cluburi sociale și sportive, organizații religioase, grupări de media, asociații studențești, etc. Practic, societatea civilă include orice grupare sau activitate care presupune o comunitate și un scop comun – iar acestea încep să se regăsească din ce în ce mai frecvent și în România.
Dacă ar fi să trecem prin toate aspectele societății civile, am sta aici o veșnicie – haideți deci să ne uităm mai degrabă la doar două exemple de grupări ale societății civile care contribuie la îmbunătățirea comunității în moduri diferite.
Primul exemplu este acela al comunității Declic, care reprezintă prima comunitate românească de activism și de campaigning online. Inspirat de organizații precum 38 Degrees din Marea Britanie, GetUp din Australia, Leadnow din Canada ș.a.m.d. Declic își începe campaniile online, dar adesea ajunge la modele de organizare offline cu manifestări care includ strângerii de semnături, flashmoburi, întâlniri informale și proteste.
Campaniile în sine sunt derulate constant, iar subiectele sunt alese de echipa Declic fie prin sugestii directe de la membrii, fie prin schimburi de idei online, fie prin instrumentul CampaniaMEA creat special pentru coordonarea campaniilor proprii ale membrilor, fie prin recomandările experților care colaborează direct cu echipa Declic.
Cele trei subiecte principale sub umbrela cărora se află toate campaniile Declic sunt următoarele: buna guvernare, natura pentru viitor și societatea solidară. Oamenii pot participa la aceste campanii în cel mai simplu mod, prin a le semna online, iar echipa Declic va face restul muncii (cum ar fi contactarea instituțiilor relevante despre rezultatele campaniilor); sau, oamenii pot alege să se implice mai mult decât atât, fie prin a dona bani specific pentru campanie sau direct către organizație, fie prin a participa la evenimente offline și a-și face simțită prezența prin acțiune directă. Cine știe, poate veți contribui chiar prin a deveni membri sau a coordona propria campanie! Și chiar dacă activismul direct nu e în planul vostru pentru Ziua Umanistă de anul acesta, echipa Declic tot merită un gram din atenția voastra întrucât adresează probleme sociale, politice și culturale relevante; te fac un cetățean mai implicat.
Al doilea exemplu, MozaiQ, e puțin diferit – pe când Declic este o comunitate de activism bazată pe campanii și influențarea guvernării, MozaiQ este o organizație comunitară care are ca scop principal ,,sprijinirea, reprezentarea și consolidarea” comunităților LGBTQ+ din România, fiind în mare o organizație care își dorește să împlinească nevoile culturale ale comunității queer din țară.
MozaiQ a fost înființat spre finalul anului 2015, începând să organizeze evenimente culturale în București din decembrie în același an, precum festivalul Zilei Drepturilor Omului și cenaclul literar Litera Q. S-a extins cu evenimente în afara Bucureștiului spre finalul anului 2016, la Iași și Cluj, și a continuat să crească popularitatea activităților din București, în ani ulteriori dând start si la alte proiecte. De asemenea, în 2018 MozaiQ a fost una din vocile principale împotriva Referendumului pentru familia tradițională, prin campania ,,Iubirea NU se votează” care a inclus mai multe activități, precum o campanie de informare, o campanie de crowdfunding, o campanie de boicot a referendumului și două proteste. Foarte probabil să îi vedeți pe oamenii de la MozaiQ și la marșul Pride din București din aceasta vara, organizat de Asociația ACCEPT, nu strică să salutați.
La fel, cu MozaiQ puteți să vă implicați online, prin a urmări organizația pe social media, sau puteți participa la evenimentele organizate de ei, dacă sunt la voi în oraș – de ce nu? Ar fi un plus de cultura, un pic mai divers față de ce e mainstream în mod normal la noi. Pe lângă asta, donațiile nu strică, dacă vă place munca pe care vedeți că o fac și vreți să îi mai ajutați.
Ambele organizații sunt părți importante ale societății civile, servind scopuri diferite și acționând pe planuri separate, însă amândouă au ca scop îmbunătățirea societății, prin implicare individuală spre un bine comunitar. Și după cum am menționat, acestea sunt doar doua! Statul nostru încă este la început în ceea ce privește diversitatea societății civile și nivelul de implicare al cetățenilor, dar dacă fiecare dintre noi ne-am alege măcar două astfel de lucruri la care să participăm activ, ar fi cu siguranță un pas înainte.
Material realizat de echipa redacţională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Internaționale a Umanismului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.
