Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Dora Timar
Anual în întreaga lume milioane de oameni participă în mod activ la sărbătorirea Zilei Pământului, o zi oficiată pentru prima dată în 1970 după un deceniu de activism social pe teme precum votul universal, drepturile omului, sănătate și ecologie. Conform Earth Day Network, una dintre cele mai mari rețele activiste care se ocupă de proiectele elaborate internațional pentru a sărbători Ziua Pământului, oamenii au celebrat pe parcursul anilor evenimentul prin crearea de marșuri pentru salvarea planetei, plantând copaci, întâlnindu-se cu reprezentanți locali și participând la activități de colectare a deșeurilor în orașele în care aceștia locuiesc.
O serie întreagă de probleme critice cu privire la mediul înconjurător a împins societatea la implementarea mișcării moderne pentru Pământ. În 1962, cartea Silent Spring scrisă de Rachel Carson a evidențiat impactul pe care îl are un pesticid numit DDT în poluarea râurilor și distrugerea ouălor de păsări. În anul 1969, în urma unei deversări de petrol pe coasta Santa Barbara din California, dar și din cauza ceței și poluării aerului în urma industrializării rapide a țării, senatorul Gaylord Nelson din Statele Unite ale Americii a hotărât implementarea proiectului “Ziua Pământului” la care au participat mai mult de 20 milioane de persoane. În urma mișcării care a luat avânt în anul 1970, președintele Richard Nixon a creat Agenția pentru Protecția Mediului care se ocupă atât de protejarea mediului înconjurător, cât și de protejarea sănătății oamenilor.
51 de ani mai târziu, tema de anul acesta a Zilei Pământului este “Restaurați Pământul Nostru”, concentrându-se pe tehnologie verde și gândire inovativă pentru a restaura ecosistemele planetei. Cele mai mari preocupări cu privire la viitorul planetei au rămas încălzirea globală, poluarea și defrișarea. Dacă în anul 1970 la evenimentul de Ziua Pământului au participat 20 milioane de persoane, anul acesta platforma oficială Earth Day a anunțat că mai mult de 1 miliard de persoane din 192 de țări s-au implicat în crearea și participarea la evenimente pentru Ziua Pământului.
Cu ce probleme ne confruntăm în continuare?
Conform unei analize demarate de Raymond S. Nickerson și Neville P. Moray, există mai multe dimensiuni ale problemei atunci când vorbim de schimbările climatice. Cu toate acestea, în esență majoritatea cauzelor identificate în schimbarea climatică au fost în strânsă legătură cu activitățile umane precum arderea combustibililor fosili pentru încălzire și generare de energie, dar și utilizarea clorofluorocarburilor ca agenți de răcire și aerosoli. Problema apare atunci când aceste activități nocive pentru planetă sunt determinate de satisfacerea nevoilor și dorințelor umane, deoarece această nevoie de satisfacere determină sporirea numărului de activități dăunătoare pe măsură ce populația planetei crește. Există în continuare o nevoie de înțelegere aprofundată a legăturii dintre comportamentul uman și schimbările climatice pentru a putea schimba efectele nocive în viitor.
Directorul National Geographic Society a declarat în urmă cu 3 ani: “Unul dintre cele mai mari obstacole este mentalitatea noastră: avem nevoie de oameni care sunt conectați emoțional cu lumea naturală, care să înțeleagă modul în care funcționează și să conștientizeze dependența noastră față de natură. În mod fundamental, dacă ne pasă de lumea naturală, o să o valorizăm, protejăm și vom lua decizii care să asigure viitorul speciilor și ecosistemelor.”
Ce măsuri recomandă oamenii de știință pentru rezolvarea problemelor?
Schimbare comportamentală directă
Modalități posibile de schimbare a comportamentului uman pot fi introduse prin măsuri precum cele de reglementare a legislației în vigoare pe politici de mediu, taxe și stimulente precum diferite premii/subvenții, educație și persuasiune. Psihologii au demonstrat, în mai multe cercetări, efectele pozitive ale utilizării de stimulente, recompense, ore de educație civică și campanii informative pentru a motiva oamenii să participe în programe de reciclare, conservare a energiei și apei, de scădere a generării deșeurilor și a altor comportamente sănătoase în relația cu mediul înconjurător, astfel de comportamente pozitive persistând mult timp după finalizarea intervenției experimentale.
Producerea și utilizarea energiei
Efectele producerii și utilizării de energie prin metode de extragere a surselor de energie din pământ și epuizare a resurselor naturale pot fi dezastruoase mai ales în țările dezvoltate unde societatea este puternic industrializată iar energia creată și utilizată zilnic este de cele mai multe ori irosită. Pe lângă necesitatea abordării în mod inovativ și “verde” a noilor tehnologii care apar, comportamentul uman este din nou un factor relevant în direcția de protejare a mediului înconjurător și utilizare a energiei.
Îmbunătățirea facilităților de transport public
Unul dintre obiectivele susținerii comportamentului pozitiv pentru combaterea schimbărilor climatice este înlocuirea mașinii personale cu transportul public în comun. Țările pot încuraja oamenii să utilizeze transportul public în comun atât prin stimulente materiale cât și prin creșterea atractivității acestora, mai ales în zone urbane frecventate des. Campaniile de informare în care sunt prezentate avantajele utilizării transportului în comun în detrimentul mașinii personale pot fi implementate cu succes cu scopul de a schimba comportamentul uman cu privire la alegerile ecologice.
Substituirea electronică a hârtiei
Chiar dacă există multe previziuni conform cărora hârtia ar fi mai puțin consumată ca urmare a utilizării tot mai mare a sistemelor de schimb electronic de informații, există puține dovezi ale unei astfel de reduceri. Există chiar posibilitatea ca tehnologia calculatoarelor să fi stimulat utilizarea în exces a hârtiei. Cu toate acestea, reducerea consumului de hârtie poate fi în continuare promovat prin utilizarea mai eficientă a stocării și distribuției informațiilor electronice. Realizarea acestui obiectiv pe plan internațional ar avea efectul dublu benefic al conservării energiei și resurselor naturale utilizate în producția de hârtie și al reducerii generării de deșeuri solide.
Simulări și tehnologie VR
Un exemplu relevant în utilizarea simulărilor pentru combaterea schimbărilor climatice este oferirea de cursuri pentru zbor prin simulare de avion. Deși inițial acest mod de antrenament a fost justificat și prin prisma motivelor financiare sau pentru oferirea siguranței piloților începători, unul dintre motivele principale evocate de către companiile aeriene a fost utilizarea mai precaută a energiei consumate și a altor resurse, ceea ce contribuie de asemenea la protejarea mediului înconjurător.
În anul 2021, la 51 ani de la prima celebrare a Zilei Pământului, ne confruntăm în continuare cu schimbări climatice dificil de gestionat în timpul în care consecințele directe ale comportamentului uman neglijent continuă să crească. O provocare majoră pentru proiectarea sistemelor ecologice ar fi determinarea oamenilor în a percepe constrângerile pentru protejarea mediului mai puțin ca pe metode de pedepsire și mai mult ca pe “modalități de a-și permite altceva”. Constrângerea pe care o au oamenii care conduc pe aceeași parte a drumului este recunoscută ca o oportunitate de a călători în siguranță. Cu toate acestea, adesea când această analogie este adoptată într-un context nou, în care constrângerile sunt elaborate pentru siguranță sau sănătate, oamenii reacționează în mod negativ, percepând noile reguli ca o încălcare a libertății lor de alegere. Legile obligatorii privind centura de siguranță și casca pentru motocicletă au fost uneori abrogate, chiar dacă existau dovezi concludente că utilizarea acestora pot preveni moartea și accidentarea gravă pe autostrăzi. Un alt exemplu ar fi cel al legilor care interzic fumatul în spațiile publice, politici care au fost întâmpinate cu o rezistență inițial enormă, în pofida faptului că existau dovezi cu privire la fumat, chiar și când acesta este sub formă de fumat pasiv, este dăunător sănătății. Cu toate acestea, alți factori umani cum ar fi disciplina și educarea simțului civic pot influența poziția umană față de problemele schimbărilor climatice, iar pentru acestea este necesară informarea corectă a cetățenilor, pe baza studiilor create de către oamenii de știință, și educarea continuă a oamenilor în spirit civic.
Material realizat de echipa redacțională PoliticALL cu ocazia celebrării Zilei Pământului, în parteneriat cu proiectul Umanism în România.
___________________________________________________________________________________________________________
Surse:
https://www.nationalgeographic.com/science/article/earth-day-then-now-history-science-spd
