Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Theodora Cristea
Tipurile de media pe care noi le consumăm, pentru a împrumuta o expresie din limba engleză, reprezintă adeseori modul principal prin care continuăm să ne rotunjim cultura generală după ce am părăsit școala, ceea ce înseamnă că de multe ori nivelul de diversitate a filmelor, serialelor, cărților, etc. cu care alegem să ne petrecem timpul liber ajunge să fie reflectat într-o anumită măsură în percepțiile noastre despre lume, voit sau nu.
Desigur, nu este o afirmație universal valabilă, iar simțul critic și subiectivitatea fiecărui om, alături de sistemul de valori și respectiv prejudecățile lui, nu trebuie trecute cu vederea – dar ideea principală rămâne, și anume că oamenii sunt influențați de ceea ce ,,consumă.” De aceea reprezentarea minorităților, a oamenilor de etnii diferite, a persoanelor care fac parte din grupuri istoric dezavantajate în diferite tipuri de media au un plus de importanță în ceea ce privește impactul poveștii în viața reală, pe langa grija obișnuită acordată unor personaje care au ,,simplul’’ scop de a spune o poveste satisfăcătoare.
Cu ocazia Zilei Internaționale a Popoarelor Indigene, deoarece colegii mei au scris deja despre subiecte mai sumbre, iar în 2021 popoarele indigene nu au dus lipsa de tragedii, am ales să trec rapid prin modul în care acestea au fost văzute în trecut și cum sunt reprezentate în cultura populară în ziua de astăzi, oferind câteva exemple și recomandări, în cazul în care doriți să vă diversificați puțin paleta în viitorul apropiat. Și dacă aveți la rândul vostru recomandări (sau orice de adăugat), comentariile vă așteaptă.
Adesea poveștile popoarelor indigene au fost scrise sau regizate de persoane care nu cunosc cu adevărat cultura, sau poate nici nu o respecta întru totul, rezultând în chiché-uri romanticizate și ultra-folosite, fie în filme de tip western, fie în drame istorice, fie în narațiuni în care popoarele indigene sunt portretizate drept primitive, înapoiate, sau slabe din cauza lipsei de dezvoltare la nivel industrial și a accentului pus pe natură în detrimentul progresului. Acestea nu sunt singurele portrete ale comunității indigene care au fost popularizate, doar gândindu-ne la ce urmăream în copilărie cel mai probabil am mai putea găsi aspecte pentru a continua lista, însă ideea este clară: popoarele indigene erau (și poate uneori continuă să fie) reduse la niște caricaturi.
Deci, ce s-a schimbat? Pentru început, mentalitatea populatiei generale a evoluat, iar odată cu aceasta și reflexia societății în oglinda metaforică reprezentată de tipurile de media, care la randul lor s-au diversificat și multiplicat enorm de mult. Pașii luați spre reconciliere cu popoarele indigene de către diferitele guverne responsabile de asemenea nu trebuie trecuți cu vederea, deși aici exista întrebarea ,,care este cauza și care este efectul” cu privire la presiunea civică și legislația relevantă. Toate aceste aspecte, plus multe altele neștiute de noi, au drept una din consecințe această creștere în calitatea reprezentării comunității indigene, și totodată creșterea generala a diversității culturii populare, ceea ce nu poate fi decât un lucru benefic pentru experiență oricărui consumator de rând, indiferent de proveniență. Să sperăm că lucrurile vor continua să devină din ce în ce mai bune, în ceea ce privește reprezentarea în toate sferele.
Care ar fi câteva exemple de media care se bucură de așa ceva în momentul actual? Pai, uitați un număr de recomandări:
Filme: The Angry Inuk (2016), Trick or Treaty (2014), Smoke Signals (1998), Big Eden (2000), Atanarjuat: The Fast Runner (2002), Blood Quantum (2020), RUMBLE: The Indians Who Rocked the World (2017), Bastion Point Day 507 (1980), BeDevil (1993), Indian Horse (2017)
Seriale: re:Location (2021 – doc series), Trickster (2021), Skindigenous (2018-2020), American Gods (2017-2021 – sezonul 2), Redfern Now (2012-13), Blue Water Empire (2019),
Cărți: ,,There There” de Tommy Orange (tradusă ,,Acolo, chiar acolo”), ,,This Place: 150 Years Retold” (antologie), ,,Empire of Wild” sau ,,The Marrow Thieves” de Cherie Dimaline, ,,Five Little Indians” de Michelle Good, ,,Son of a Trickster” sau ,,Monkey Beach” de Eden Robinson, ,,Treaty #” de Armand Garnet Ruffo, ,,The Inconvenient Indian” de Thomas King, ,,The Only Good Indians” de Stephen Graham Jones, ,,Black Sun” sau ,,Trail of Lightning” de Rebecca Roanhorse (tradus ,,Calea Fulgerului”), ,,The City We Became” sau ,,The Fifth Season” de N.K. Jemisin (traduse ,,Orașul care Ne Unește” și ,,Al Cincilea Anotimp” ).
După cum am menționat, așteptăm comentarii cu sugestii, atât pentru noi cât și pentru ceilalți cititori, dacă aveți la rândul vostru recomandări.
