Articol realizat de Luca Coșa
Natura războiului s-a schimbat substanțial. Dacă în secolul trecut bătăliile se purtau în mod direct, pe câmpuri de luptă dominate de trupe terestre, confruntările de astăzi s-au extins și în spațiul digital. Drone pilotate de la mii de kilometri distanță identifică și lovesc ținte în timp real, în timp ce deciziile cruciale sunt luate din spatele unor monitoare. În aceste condiții moderne de luptă, viteza de procesare a datelor a devenit, în multe cazuri, mai importantă decât muniția și pregătirea trupelor, iar inteligența artificială (IA), transformată treptat într-un nou creier al operațiunilor militare, este considerată o metodă crucială prin care un stat își poate menține o poziție strategică avantajoasă.
În ultimii ani, am văzut IA influențând domenii importante precum arta sau mediul academic, impactul acestuia generând opinii contrastante, însă aplicarea lui pe câmpul de luptă a fost pregătită cu mult timp înainte de explozia comercială actuală. Autoritățile din Pentagon, sediul central al Departamentului Apărării al Statelor Unite ale Americii (noul Departament de Război conform administrației actuale), au făcut primii pași oficiali în 2017, odată cu introducerea inovativului proiect Maven.
În stilul caracteristic al reprezentanților administrației americane, proiectul a fost oferit sectorului privat, contractul fiind preluat în primă instanță de gigantul tehnologic Google. Proiectul Maven a fost lansat din nevoia de a gestiona un volum uriaș de date generat de dronele și sateliții ce funcționau constant, atât în zone de conflict, cât și în alte zone de interes pentru oficialii Pentagonului. Scopul acestuia a fost de a prelua acele date cu ajutorul inteligenței artificiale și de a le filtra într-un mod eficient, ușurând îndatoririle analiștilor militari care nu aveau capacitatea de a gestiona milioane de ore de filmări. Algoritmii dezvoltați de inginerii Google sunt capabili să detecteze, în mod expres, până la 38 de obiecte de interes diferite. De asemenea, noul sistem ce utilizează inteligența artificială are capacitatea de a identifica modul în care o persoană vizată se deplasează. Acest proiect a stârnit reacții diferite atât din partea publicului larg, cât și din partea angajaților titanului din Silicon Valley.
Eric Schmidt, pe atunci președinte executiv al grupului Alphabet (compania-mamă a Google) și consultant al Pentagonului, a recunoscut reticența publică față de sprijinirea complexului militar-industrial de către companiile tech. Totodată, a dat asigurări că Google nu va dezvolta tehnologie destinată acțiunilor armate direct ofensive, însă angajații companiei au adoptat altă poziție.
În 2018, în jur de 4000 de angajați Google au semnat o scrisoare în semn de protest contra dezvoltării proiectului Maven și a implicațiilor etice aduse de introducerea unui sistem de inteligență artificială în activități armate. Aceștia au avut un mesaj clar și concis, argumentând că nu este etic ca o companie de statura Google să dezvolte tehnologie ce ar putea fi utilizată în război. Mulți critici ai proiectului erau de părere că noul sistem va fi folosit, în cele din urmă, pentru a automatiza identificarea și lovirea țintelor umane, transformând IA într-un instrument de ucidere. În consecință, oficialii Google, rămânând loiali faimosului motto al companiei, „Don’t be evil”, au anunțat că nu vor reînnoi contractul în iunie 2018.
În paralel, o companie care a demonstrat că nu împărtășește aceleași dileme etice cu privirea la dezvoltarea tehnologiei militare este Palantir, ce a preluat proiectul abandonat de Google în 2019. Dezvoltatorii de la Palantir au adus schimbări majore proiectului, acesta transformându-se dintr-o simplă unealtă de identificare într-un sistem integrat de control al câmpului de luptă, numit Maven Smart System (MSS). Pe lângă simpla identificare a posibilelor ținte, acest sistem analizează instant obiectele de interes și integrează datele adunate în timp real. De asemenea, generează multiple cursuri de acțiune posibile și le permite analiștilor să se concentreze pe ceea ce contează cu adevărat: strategia propriu-zisă, în loc de sortarea manuală a datelor. Un test recent al acestui sistem a concluzionat faptul că o operațiune care în trecut a necesitat 2.000 de analiști a putut fi realizată acum cu doar 20.
O componentă esențială care stă la baza acestui sistem este Artificial Intelligence Platform (AIP), stratul intern prin care Palantir integrează large language models (LLM) în MSS. În termeni simpli, AIP funcționează ca și cum un agent conversațional de IA, precum Gemini sau ChatGPT, ar fi conectat direct la o bază de date militară, permițându-le analiștilor să gestioneze informațiile primite într-un limbaj natural și să primească, în timp real, interpretări și recomandări de acțiune. În cazul MSS, acel agent IA este furnizat de compania Anthropic, dezvoltatorul Claude, ce a intrat într-un parteneriat cu Palantir în noiembrie 2024, extinzând contractul în 2025. Mai multe surse au arătat că acțiuni militare majore din 2026, precum implicarea autorităților americane în Iran, au utilizat capacitățile oferite de Claude prin sistemul Maven, lovind peste 11.000 de ținte.
Totuși, această integrare accelerată a inteligenței artificiale în luarea deciziilor militare aduce cu sine atât provocări etice, cât și tehnice. Exemple concrete ale eșecurilor sistemelor de IA în război subliniază nevoia unei analize etice. În primele 24 de ore ale conflictului cu Iranul, forțele americane au folosit MSS pentru a lovi peste 1.000 de ținte, acțiuni soldate cu numeroase victime nevinovate, inclusiv peste 150 de copii, cu vârste între 7 și 12 ani, dintr-o școală de fete bombardată chiar în prima dimineață a războiului.
Introducerea inteligenței artificiale în sfera militară este o inovație crucială ce schimbă în mod activ modul în care se desfășoară conflictele moderne. Hotărârea de a permite unui sistem de inteligență artificială să ia decizii de importanță militară majoră cu atât de multă ușurință a provocat mari controverse în dezbaterile publice. Miza viitorului se bazează pe modul în care societatea va reuși să impună limite clare acestei inovații.
Surse:
https://www.csis.org/analysis/what-maven-smart-system-and-what-does-it-do
https://gizmodo.com/google-is-helping-the-pentagon-build-ai-for-drones-1823464533
https://www.nytimes.com/2018/04/04/technology/google-letter-ceo-pentagon-project.html
https://www.armscontrol.org/act/2018-07/news/google-renounces-ai-work-weapons
https://www.missiledefenseadvocacy.org/maven-smart-system/
https://www.washingtonpost.com/technology/2026/03/04/anthropic-ai-iran-campaign
https://www.reuters.com/technology/pentagon-adopt-palantir-ai-as-core-us-military-system-memo-says-2026-03-20/ https://www.analyticsvidhya.com/blog/2023/05/palantir-technologies-launch-artificial-intelligence-platform-for-military-decision-making/
https://ethicsunwrapped.utexas.edu/ai-warfare-is-already-here-we-need-the-ai-ethics-to-go-with-it
https://www.democracynow.org/2026/3/31/project_maven_manson_bloomberg_ai_warfare
https://www.al-monitor.com/originals/2026/04/ai-war-five-things-know-about-project-maven
