Material realizat de Carmen Toader
- Judecătorii Curții Supreme a Rusiei au interzis luni partidul liberal Yabloko, singura formațiune politică care se opunea deschis războiului din Ucraina, să participe la alegerile parlamentare de luna viitoare
- Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a condamnat guvernul rus după ce o dronă s-a prăbușit și a explodat în satul Crocmaz, provocând pagube materiale
- Parlamentarii turci au aprobat o lege care prevede o amnistie condiționată pentru mii de membri ai PKK, în încercarea de a avansa procesul de pace cu gruparea kurdă
Volodimir Zelenski, președintele ucrainean a declarat că armata sa se pregătește să staționeze un nou contingent de militari nord-coreeni pe teritoriul său, conform Euronews. Oficialul a mai adăugat că guvernul rus a primit rachete balistice suplimentare din Coreea de Nord. Volodomir Zelenski afirmase anterior că între 30.000 și 50.000 de nord-coreeni urmau să fie desfășurați în Rusia, fără să prezinte dovezi sau să explice sursa cifrelor. Cooperarea militară dintre guvernul de la Moscova și Phenian s-a intensificat după semnarea unui pact de apărare reciprocă în iunie 2024, unde trupele nord-coreene au participat ulterior la luptele din regiunea rusă Kursk. Potrivit serviciilor sud-coreene de informații, aproximativ 4.700 de militari nord-coreeni au fost uciși sau răniți. În schimbul sprijinului militar și al munițiilor, oficialii din Coreea de Nord ar fi primit asistență economică și tehnologică din partea oficialilor Moscovei, contribuind la redresarea treptată a economiei sale.
Judecătorii Curții Supreme a Rusiei au interzis luni partidul liberal Yabloko, singura formațiune politică care se opunea deschis războiului din Ucraina, să participe la alegerile parlamentare de luna viitoare, conform Al Jazeera. Instanța a admis solicitarea partidului naționalist pro-Kremlin Rodina de anulare a înregistrării listei electorale a partidului Yabloko, acuzând formațiunea că ar fi primit sprijin electoral nedeclarat, inclusiv din surse occidentale, acuzații respinse de liderul Nikolai Rîbakov. Acesta a calificat decizia drept un atac neconstituțional asupra libertății de exprimare și a anunțat că partidul va face apel. În contextul în care majoritatea adversarilor lui Vladimir Putin au fost închiși, exilați sau au murit, eliminarea acestuia a redus și mai mult posibilitățile de contestare politică prin alegeri. Partidul nu a mai obținut mandate în Duma de Stat din 2003, iar sondajele recente îi indicau un sprijin de aproximativ 3%, sub pragul electoral de 5%.
Maia Sandu, președinta Republicii Moldova, a condamnat guvernul rus după ce o dronă s-a prăbușit și a explodat în satul Crocmaz, provocând pagube materiale, dar fără victime, potrivit POLITCO. Oficialii din cadrul poliției au anunțat, după o analiză preliminară a fragmentelor lăsate de arma distrusă, că aparatul ar putea fi o „dronă de tip rachetă”. De asemenea, investigațiile vor continua pentru stabilirea exactă a tipului și originii acestuia. Maia Sandu a spus că incidentul reprezintă o consecință directă a războiului Rusiei împotriva Ucrainei și a avertizat că riscul pentru viețile oamenilor din regiune este în creștere. În aceeași perioadă, în apropierea satului Văleni fusese găsită epava unei drone rusești de tip Geran-2. În urma celor două incidente, ministrul moldovean de Externe a rechemat ambasadorul rus de la Chișinău pentru a explica cele două incidente.
Benjamin Netanyahu, premierul israelian a respins categoric planul în 15 puncte susținut de Donald Trump pentru dezarmarea Hamas și încheierea războiului din Gaza, conform BBC. Oficialii de la Casa Albă ar fi înțeles poziția politică a lui Netanyahu înaintea alegerilor generale din 27 octombrie, considerând că acesta încearcă să-și mențină sprijinul intern fără să se îndepărteze de administrația americană. Planul prevede dezarmarea treptată a Hamas, retragerea forțelor israeliene din peste 60% din teritoritoriul Fâșiei Gaza și desfășurarea unor armate de menținere a păcii. Liderii Hamas acceptaseră cadrul, condiționând aplicarea sa de respectarea reciprocă a angajamentelor, în timp ce Benjamin Netanyahu a insistat că nu va retrage trupele înaintea unei dezarmări complete și verificate. Negocierile dintre guvernul din Israel și SUA continuă totuși, Donald Trump având nevoie de progrese diplomatice înaintea alegerilor din noiembrie.
Parlamentarii turci au aprobat o lege care prevede o amnistie condiționată pentru mii de membri ai PKK, în încercarea de a avansa procesul de pace cu gruparea kurdă, potrivit AP. Măsura, adoptată cu 468 de voturi pentru și 88 împotrivă, va intra în vigoare doar după ce autoritățile vor confirma că PKK s-a dizolvat și și-a predat complet armele. Legea suspendă anumite pedepse cu închisoarea și amână anchete și procese pentru perioade de cinci sau zece ani, cazurile urmând să fie închise dacă beneficiarii nu comit alte infracțiuni. Sunt excluși cei condamnați pentru omoruri intenționate și liderii PKK condamnați la închisoare pe viață, inclusiv Abdullah Öcalan. Gruparea consideră legea un prim pas către pace, dar a criticat lipsa unor garanții privind drepturile kurzilor, reformele democratice și eliberarea lui Öcalan. Inițiativa ar putea îmbunătăți relațiile Turciei cu Irakul și sprijini integrarea în Siria a zonelor controlate de forțele kurde.
