Press ESC to close

Dilema înșelătorului în perioada campaniei electorale din Slovacia 2023

Material realizat de Georgiana Florentina Dumitrascu 

Inteligența artificială s-a dezvoltat rapid în ultimii ani, schimbând fundamental mediul digital și procesarea informației. În democrații, această evoluție a depășit calitatea tehnologică și a ajuns să pună sub semnul întrebării integritatea proceselor electorale din mai multe state. Totodată, încrederea cetățenilor în instituțiile democratice a început să scadă pe fondul propagării de deepfake-uri în spațiul public, aceștia cerând noi reglementări.

                                         

Odată cu dezvoltarea inteligenței artificiale generative, deepfake-urile au depășit formele tradiționale de manipulare și dezinformare, afectând chiar fundamentele care stau la baza funcționării democrațiilor. Au îngreunat procesul de separare a informațiilor false de cele adevărate pentru cetățeni și au afectat capacitatea lor de a participa în mod informat în societatea civilă. Astfel, se constată o scădere a calității dezbaterilor publice, dar și apariția unui fenomen nou numit ,,liar’s dividend’’, utilizat de politicienii care susțin că anumite înregistrări reale sunt, de fapt, deepfake-uri. Comisia Europeană a propus spre vot în anul 2021 ,,Regulamentul privind inteligența artificială’’ (AI Act), care reprezintă primul cadru juridic pentru reglementarea sistemelor de inteligență artificială. Acesta a intrat în vigoare la 1 august 2024  și a impus statelor membre ale Uniunii Europene reguli de transparență pentru conținutul generat cu IA, inclusiv pentru deepfake-uri. Scopul principal al actului a fost de a proteja integritatea proceselor democratice și de a menține încrederea publică.

 

Un caz important care a arătat pericolul la care cetățenii sunt expuși prin consumul de deepfake-uri pe internet este chiar cel al alegerilor parlamentare din Slovacia din anul 2023. Acest exemplu a fost considerat printre primele de acest impact în Europa, în care a fost folosit un deepfake pe perioada campaniei electorale. Michal Šimečka, președintele partidului liberal ,Slovacia Progresistă și jurnalista Monika Tódová discutau în videoclip despre manipularea alegerilor. A fost demonstrat ulterior, prin realizarea unei analize amănunțite de către Agenția France Presse (AFP), că persoanele din videoclip aveau o dicție și o tonalitate neobișnuite. Mai mult, deepfake-ul prezenta o imagine statică a jurnalistei și o calitate proastă a sunetului, la care au fost adăugate subtitrări.

 

Jurnalista Monika Tódová a declarat public că nu a avut vreodată o conversație cu Michal Šimečka despre manipularea alegerilor. În ciuda declarației publice, videoclipul lansat pe platformele de socializare cu câteva zile înainte de alegeri a ajuns la milioane de vizualizări și a influențat alegerile slovace. Chiar editorul șef al redacției cu care Monika Tódová colabora a condamnat modul în care vocea acesteia a fost utilizată pentru a genera afirmații false. 

 

A fost realizată și o reconstiruire a traseului de viralizare a videoclipului menționat, fiind  redistribuit public pe canalul de Telegram al lui Štefan Harabin, fost președinte al Curții Supreme și fost ministru al Jusțitiei. Însă, acesta a fost publicat inițial de un cont privat denumit Gabika Ha, ale cărui postări Štefan Harabin le-a mai redistribuit în trecut de 27 de ori, dar care nu a putut fi contactat de jurnaliști. În perioada premergătoare a alegerilor slovace, distribuirile videoclipului s-au suprapus cu o campanie de dezinformare care promova narațiuni în favoarea Federației Ruse. În aceeași zi în care înregistarea falsă a fost publicată, Serviciul de Informații Externe al Rusiei (SVR) a publicat un comunicat în care acuza Statele Unite de ingerințe în alegerile slovace de partea Partidului Slovacia Progresistă. Ministrul slovac al Afacerilor Externe a condamnat declarațiile și a declarat inadmisibilă o implicare străină în procesul electoral.

 

Deși videoclipul a fost publicat inițial pe Telegram, acesta a fost încărcat și pe Facebook unde a fost distruibuit de conturi personale. Conform specialistului Robert Barca din partea Agenției France Presse, cea mai puternică răspândire a videoclipului s-a realizat prin intermediul lui Peter Marček, fostul deputat al partidului Vocea Poporului,.

 

Chiar dacă nu există dovezi clare care să ateste că deepfake-ul a schimbat rezultatele alegerilor parlamentare din Slovacia din 2023, acesta a fost viralizat rapid, având aproximativ 100.000 de vizualizări doar pe Facebook. Cazul este considerat ca un avertisment privind modul în care inteligența artificială poate fi utilizată în defavoarea democrațiilor cu scopul de a manipula opinia publică și rezultatele alegerilor.  

 

În urma votului, partidul Direcția-Social Democrația a câștigat scrutinul, obținând 42 de mandate în parlament din totalul de 150, fiind urmat de partidul lui Michal Šimečka, Slovacia Progresistă, cu 32 de mandate. Daniel Milo, fostul director al Centrului pentru Combaterea Amenințărilor Hibride din Slovacia, a susținut că deepfake-ul a făcut parte dintr-o campanie amplă desfășurată de Rusia pentru a influența alegerile slovace.

 

Pe un fond de neîncredere în instituții și de influență continuă a dezinformării, campaniile bazate pe conținut generat cu inteligență artificială au acționat ca un catalizator perfect, amplificând incertitudinea informațională și afectând încrederea în procesul electoral.

 

 Surse: