Eficiență vs Terra: Cum gestionează UE consumul de energie al tehnologiei IA?

Articol realizat de Cristian Matei.

Fiind un subiect de avangardă, inteligența artificială (IA) a devenit una dintre principalele direcții de dezvoltare tehnologică la nivel regional dar și global, totuși, extinderea acesteia ridică multe semne de întrebare legate de impactul pe care îl are asupra mediului.

Problematica are la bază necesitatea unei infrastructuri fizice și funcționale, dezvoltată în relație directă cu nevoile tehnologiei digitale (capacități de calcul) de care IA nu se poate lipsi. Astfel, centrele de date, forma fizică a infrastructurii, au devenit principalul subiect în dezbaterile publice, academice și politice, specialiștii fiind îngrijorați în privința resurselor energetice considerabile care necesare susținerii acestor centre.

În context european, creșterea capacității de calcul necesară pentru modelele tot mai noi de inteligență artificială determină o legătură evidentă între politicile și reglementările create privind eficiența energetică și protecția mediului.

În acest sens, Uniunea Europeană (UE) este într-un proces constant de a crea și dezvolta un cumul legislativ, atât prin AI Act, care reprezintă principalul cadru legislativ, utilizând o abordare bazată pe patru nivele de risc al sistemelor IA (risc inacceptabil, ridicat, de transparență și minim/inexistent), cât și prin reglementări referitoare la eficiența energetică a centrelor de date. Problema fiind divizată, rezultând două arii de interes, respectiv (a) câtă energie consumă un centru de date și (b) cum poate fi evaluat acest consum ca formă de impact asupra mediului.

Este de menționat că, în momentul de față, cadrul legislativ curent nu prevede protecția mediului ca fiind obiectivul central, chiar dacă acesta introduce și elemente referitoare la impactul energetic, în special al modelelor de inteligență artificială de uz general (GPAI). Anexa XI al AI Act pune accentul pe transparența în documentația tehnică privind dezvoltarea acestor modele, consumul de energie pentru funcționare fiind un detaliu obligatoriu care ar trebui oferit de furnizori. Adițional, Directiva (UE) 2023/1791 privind eficiența energetică stabilește aceste cerințe de transparență și impune eficientizarea centrelor de date, prin încurajarea bunelor practici (sustrase din Codul European de conduită privind eficiența energetică a centrelor de date) și, clasificând capacitatea energetică a acestora în două categorii: (a) mai mic sau egal cu 500kW și (b) egal sau mai mare de 1 MW.

Astfel, primii doi pași către o înțelegere amănunțită și măsurabilă a impactului inteligenței artificiale asupra mediului au fost făcuți, transparența și reglementarea infrastructurii devenind factori cheie în politicile europene.

Chiar și așa, sursele analizate pentru realizarea acestui material arată că simpla raportare a consumului de energie este insuficientă pentru a determina așa numita „amprentă climatică” a unui sistem IA. Green Software Foundation (GSF) subliniază acest lucru, prin argumentarea metodologiei Software Carbon Intensity (SCI), care permite, după extragerea datelor, o transformare a acestora în informații relevante despre emisiile de carbon și impactul total al sistemului.

Totuși, există o dificultate majoră întâmpinată în dezvoltarea metodei SCI: diferența dintre consumul de energie și emisiile de carbon. Acestea sunt redate de cantitatea de energie utilizată de un model IA, precum ChatGPT, care în consecință nu poate indica automat și impactul climatic al modelului, efectul asupra mediului fiind în strânsă legătură cu modul în care este produsă energia respectivă: energie electrică, energie regenerabilă (solară, eoliană, hidroelectrică), energie nucleară, gaze naturale și sisteme de rezervă, reprezentate de generatoare pe motorină sau celule de combustie cu hidrogen. Din acest motiv, GSF a propus implementarea unei evaluări cât mai precisă a emisiilor asociate cu sistemele de inteligență artificială, prin luarea în considerare nivelul de intensitate a carbonului și a elementelor conexe, alături de emisiile generate de infrastructură și a echipamentelor utilizate în construirea și operarea modelelor IA. Aceste emisii fiind cunoscute sub numele de „emisii încorporate” (embodied emissions). Prin urmare, acest cadru de analiză prezentat de Green Software Foundation, urmărește să cuantifice într-un mod coerent impactul centrelor de date și a sistemelor IA.

În același timp, politica europeană se confruntă cu o contradicție. UE dorește să dezvolte infrastructura necesară pentru susținerea competitivității în domeniul inteligenței artificiale, prin construirea de AI gigafactories (centre de date de dimensiuni masive, dotate cu peste 100.000 de cipuri și acceleratoare hardware). Totodată, Uniunea percepe riscurile de creștere a consumului de energie și a resurselor necesare funcționării, care odată cu dezvoltarea rapidă a infrastructurii IA, poate intra în conflict cu procedurile tradiționale de protecție a mediului.

Sub acest context, articole provenite de la agenții de știri internaționale, precum Reuters și The Guardian, relatează despre inițiativele europene care introduc standarde de eficiență energetică, mecanisme de evaluare și indicatori de sustenabilitate, dar și despre propunerile de simplificare a anumitor proceduri, în favoarea unor proiecte strategice de infrastructură IA, fapt care poate crea standarde duble de evaluare a impactului produs asupra mediului de „ecosistemul” inteligenței artificiale.

Per total, Uniunea Europeană începe să perceapă inteligența artificială nu doar ca pe o revoluție tehnologică, dar și ca pe o provocare în menținerea bunăstării mediului înconjurător în parametrii stabili în contextul dezvoltării accelerate a acesteia

Surse:

Eficiență vs Terra: Cum gestionează UE consumul de energie al tehnologiei IA?

Episodul XXVI – Attack of the Algorithms: momentul în care AI-ul a intrat în lumea reală

Dilema înșelătorului în perioada campaniei electorale din Slovacia 2023

Press ESC to close

Eficiență vs Terra: Cum gestionează UE consumul de energie al tehnologiei IA?

Episodul XXVI – Attack of the Algorithms: momentul în care AI-ul a intrat în lumea reală

Dilema înșelătorului în perioada campaniei electorale din Slovacia 2023