Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
S-a încheiat o săptămână extrem de tensionată în Orientul Mijlociu, unde conflictul israeliano-palestinian a intrat într-o nouă etapă sângeroasă, la trei luni după eșuarea negocierilor de pace dintre cele două părți. De pe 8 iulie, când Israelul a demarat operațiunea ”Protective edge”, menită să neutralizeze gruparea islamistă palestiniană Hamas, sute de tiruri de artilerie și raiduri aeriene au fost lansate asupra Fâșiei Gaza care la rândul său a trimis peste graniță rachete ce se apropie tot mai mult de cele mai importante orașe israeliene. O confruntare ce slăbește și mai mult securitatea uneia dintre cele mai vulnerabile zone ale planetei.
Atacurile aeriene israeliene asupra Fâșiei Gaza și lansarea de rachete din această regiune în direcția Israelului continuă cu aceeași intensitate, la șapte zile de la declanșarea operațiunii. Cele mai recente atacuri israeliene au vizat instalații ale Brigăzii Ezzedine Al-Qassam, aripa militară a Hamas. De la începutul săptămânii trecute, însă, Israelul a țintit mai multe obiective din regiunea palestiniană. Este vorba despre cel puțin 100 de baze de lansare a rachetelor, posturi de comandă, tuneluri, precum și case aparținând unor activiști Hamas, potrivit declarațiilor unui purtător de cuvânt militar, citat de Le Monde. De altfel, pe 13 iulie, armata israeliană le-a cerut locuitorilor din nordul Fâșiei Gaza să părăsească locuințele și regiunea și să stea departe de ”activiștii Hamas”. ”Armata israeliană va ataca infrastructurile teroriste. (…)Cei care nu respectă istrucțiunile vor pune în pericol viața lor și a familiilor lor.”, se arată în apelul făcut la adresa civililor din regiune, după cum informează Le Monde.
Totodată după mai multe indicii că Israelul se pregătește să demareze și o operațiune terestră pentru neutralizarea Hamas și a infrastructurilor sale, comandourile israeliene au raportat, pe 13 iulie, prima lor inscursiune la sol în Fâșia Gaza, atacând o bază din care se lansau rachete peste graniță.
În același timp, noi rachete au fost lansate în noaptea de 13 spre 14 iulie din sudul Libanului înspre teritoriul israelian, al treilea astfel de atac de la începutul ostilităților. Iar o altă rachetă vizând regiunea Golan a fost lansată duminică seară din Siria. ”Unii caută să sporească tensiunea la frontieră. Acest lucru nu ne surprinde, ne-am pregătit, am știut că luptele din Gaza se vor răspândi și în alte sectoare”, a declarat în acest context , potrivit Le Monde, generalul Moti Almoz, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene.
ONU: 77% dintre victime sunt civili
Potrivit autorităților palestiniene, citate de BBC News, în primele șapte zile ale ofensivei israeliene, 1.260 de persoane au fost rănite iar 172 și-au pierdut viața în Fâșia Gaza, Organizația Națiunilor Unite estimând că 77% dintre victime sunt civili. În plus, conform datelor ONU, 17.000 de palestinieni caută deja refugiu în taberele Organizației.
Pe de altă parte, autoritățile israeliene anunță că de pe 8 iulie aproximativ 1.000 de rachete au fost lansate dinspre Fâșia Gaza în direcția Israelului, fără a face, însă, victime. Acest lucru se datorează în mare parte sistemului Iron Dome, care a interceptat multe dintre rachetele lansate din regiunea palestiniană, un sistem unic în lume ce reprezintă elementul central al infrastructurii de apărare dezvoltate de Israel de la mijocul anilor 1990, după cum arată Le Monde. Iron Dome poate distruge în zbor rachete cu rază scurtă de acțiune, obuze de artilerie și de mortiere, iar potrivit statisticilor, sistemul are o precizie de 75-90%, fiind activat doar când proiectilele se îndreaptă către zone populate, după cum explică Peter Lerner, purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, citat de Le Monde.
În ceea ce privește capacitățile militare ale Hamas, mișcarea care controlează Fâșia Gaza ar dispune de 6.000 de rachete, dintre care câteva zeci cu rază lungă de acțiune (75-200 de kilometri), precum și de mii de lansatoare de rachete, sute de mortiere și zeci de rachete anti-tanc, potrivit Le Monde, care citează informații transmise de armata israeliană. De asemenea, conform datelor Institutului Național pentru Studii Strategice de la Londra, citat de aceeași sursă, gruparea Hamas dispune de peste 20.000 de luptători.
Ping pong-ul declarațiilor
Odată cu declanșarea ofensivei israeliene în Fâșia Gaza a izbucnit și un război al declarațiilor la nivel diplomatic. Pe de o parte, președintele palestinian, Mahmoud Abbas, a amenințat că odată cu debutul operațiunii ”toți israelienii” au devenit ”ținte legitime” și a cerut comunității internționale ”să intervină imediat pentru a opri escaladarea periculoasă” a conflictului, catalogând drept un ”genocid” acțiunea Israelului. ”Acesta este un genocid – uciderea unor familii întregi este un genocid comis de Israel împotriva poporului nostru palestinian”, a declarat Mahmoud Abbas, citat de Le Monde.
Pe de altă parte, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat că țara sa nu își dorește un război, dar că securitatea
cetățenilor este cel mai important aspect care trebuie avut în vedere. ”Securitatea Israelului este extrem de importantă și această operațiune va continua până când atacurile asupra localităților israeliene vor înceta”, a precizat Netanyahu, citat de Le Monde. De asemenea, Israelul susține că atacurile sale nu au ca țintă civili, ci vizează centre de comandă aflate în zone locuite, acuzând astfel Hamas că ”se ascunde în mod deliberat în spatele cetățenilor palestinieni”. ”Ne pare rău pentru orice moarte accidentală a civililor, dar Hamas poartă întreaga responsabilitate pentru aceste victime”, a declarat Netanyahu pentru CBS, potrivit BBC News.
În acest context, la trei zile de la izbucnirea ostilităților, Înaltul Comisariat al ONU pentru Drepturile Omului atrăgea atenția Israelului că încalcă regulile războiului, bombardând locuințe. ”Am primit rapoarte tulburătoare cu privire la numărul de victime civile, inclusiv copii, în urma bomardamentelor asupra unor case”, a declarat purtătorul de cuvânt Ravina Shamdasani, potrivit Le Monde. ”Încă o dată, civilii duc greul conflictului. Fac apel la toate părțile pentru respectarea cu exactitate a legilor internaționale cu privire la drepturile omului și a reglementărilor umanitare internaționale”, a afirmat, potrivit aceleiași surse, înaltul comisar pentru drepturile omului, Navi Pillay.
”Nicio presiune internațională nu va împiedica Israelul să lovească teroriștii”, a fost răspunsul lui Benjamin Netanyahu la avertismentele formulate de reprezentanții ONU, arată cotidianul francez.
Reacțiile liderilor internaționali
Presiune internațională care, până în acest moment, a luat doar forma declarațiilor. Astfel, Franța a condamnat atacurile Hamas, cerând totodată Israelului ”să dea dovadă de reținere” în cadrul operațiunii în Fâșia Gaza, pentru a nu mai provoca victime în rândul civililor, informează BBC News. Același apel a venit și din partea Secretarului General al ONU, Ban Ki-moon. De altfel, pe 11 iulie a avut loc o reuniune de urgență a Consiliului de Securtiate al ONU, în cadrul căreia s-a cerut încetarea focului și reluarea negocierilor de pace între israelieni și palestinieni. În Fâșia Gaza, civilii ”sunt prinși între atitudinea iresponsabilă a Hamas și riposta dură a Israelului”, a avertizat Ban Ki-moon, în deschiderea întâlnirii, informează Le Monde.
Reafirmându-și sprijinul pentru asigurarea securității Israelului, SUA au transmis prin vocea purtătorului de cuvânt al Departamentului de Stat, Jennifer Psaki, că ”nicio țară nu poate accepta să stea cu mâinile în sân atunci când rachete lansate de o organizație teroristă cad pe teritoriul său și lovesc civili nevinovați”, transmite cotidianul francez în ediția electronică. Tot la reținere și la protejarea cetățenilor s-a referit și președintele american, Barack Obama, într-un articol publicat de cotidianul israelian Haaretz. ”În vreme de primejdie, fiecare parte implicată trebuie să-i protejeze pe cei nevinovați și să acționeze în mod rezonabil și măsurat”, a scris liderul de la Casa Albă, adăugând că ”ambele părți trebuie să fie dispuse să-și asume riscuri pentru a ajunge la pace(…) Singura soluție este un stat evreiesc democratic, trăind în pace și securitate alături de un stat palestinian independent și viabil”. De asemenea, pe 10 iunie, în cadrul unei conversații telefonice, Obama i-a transmis premierului israelian că ”Statele Unite sunt gata să faciliteze o încetare a ostilităților, inclusiv revenirea la armistițiul din noiembrie 2012.”, transmite Le Monde. Însă la momentul respectiv, adică la trei zile după declanșarea ofensivei israeliene, Benjamin Netanyahu a respins ideea oricărui armistițiu.
Tensiunile din regiune s-au amplificat încă din luna iunie, după răpirea și uciderea a trei tineri israelieni în Cisiordania, urmate de uciderea unui adolescent palestinian în Ierusalim. Israelul și militanții din Fâșia Gaza au mai fost implicați într-un război de opt zile în noiembrie 2012, conflict încheiat cu un armistițiu.
