Home / CulturALL / „Muntele dezvrăjit” al lui Thomas Mann

„Muntele dezvrăjit” al lui Thomas Mann

Davos – staţiunea climaterică din Alpii elveţieni – se află în pericol de dispariţie, informează The Guardian. Cu peste 40 de sanatorii pentru bolnavii de astm şi tuberculoză în 1944, astăzi au mai rămas doar două, şi acestea confruntându-se cu grave probleme financiare.

Situat la o altitudine de 1560 m deasupra nivelului mării, Davos era locul ideal pentru cei care, la începutul secolului XX, sufereau de astm şi tuberculoză, boală desosebit de periculoasă în acele vremuri. Regiunea a devenit cunoscută graţie medicului german Alexander Spengler, cel care a pus bazele unui tratament pentru vindecarea tuberculozei bazat în special pe inhalarea aerului rece de munte.

Însă micul oraş Davos a devenit cu adevărat faimos în momentul în care a fost asociat cu „Muntele vrăjit” (1924), capodopera literară a lui Thomas Mann, laureatul Premiului Nobel pentru literatură în 1929. Sanatoriile situate la înălţime l-au fascinat pe Mann, iar scrisorile soţiei sale – internată acolo pentru recuperare în urma unei boli de plămâni – i-au oferit informaţii despre viaţa într-un astfel de loc, ulterior utilizate în cel mai cunoscut roman al său. Astfel, sanatoriul Berghof devine templul iniţierii eroului său, Hans Castorp. Vraja muntelui îl determină să părăsească lumea celor de jos şi să pătrundă într-un univers superior în care are marea revelaţie a veşniciei.

În 2013, aerul deosebit din Alpi şi-a pierdut din farmec. Cuceririle medicinei au pus capăt unui secol de tradiţie conform căreia doctori din toate colţurile Europei îşi trimiteau pacienţii în Davos, departe de agitaţia oraşelor poluate. Vechile sanatorii au dispărut, cu două excepţii, printre care şi High Mountain Clinic. Acesta, deşi reorientat către tratamentul împotriva alergiilor, şi-a pierdut strălucirea de altădată. Dacă în 1988 pacientul era nevoit să aştepte un an întreg pentru un loc, în această iarnă foarte puţini oaspeţi ocupă balcoanele orientate către soare. Evitând cu mare greutate falimentul şi cu datorii în valoare de 28 de milioane de euro, reprezentanţii sanatoriului au ca termen limită mai 2014 pentru a convinge investitorii să nu abandoneze proiectul. Desfiinţarea ar însemna, de asemenea, o lovitură dură şi pentru Graubünden, cantonul elveţian de care aparţine Davos, în special în contextul crizei economice.

Dispariţia staţiunii climaterice care i-a fascinat de-a lungul vremii pe Thomas Mann, Sir Arthur Conan Doyle şi Robert Louis Stevenson ar putea reprezenta, trecând în alt registru, încă o victorie a epocii acţiunii şi agitaţiei constante în detrimentul stilului de viaţă tradiţional, domol, tăcut. Mai concret, prin dispariţia ultimelor sanatorii din Davos muntele lui Mann îşi pierde puţin din vrajă.

Despre Iulia Zârnovean

Vezi și

Algoritmul discriminării: Cum au contribuit platformele de socializare la propagarea urii față de minoritatea Rohingya

Material realizat de Delia Afilipoaie În luna septembrie a anului 2022, Amnesty International a publicat …

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *