Mobilizarea forţelor armate şi preluarea controlului unor obiective militare ucrainene de către forţe neidentificate despre care se presupune că ar aparţine Rusiei reprezintă mai degrabă o manevră de intimidare orchestrată de Putin la adresa Occidentului. Potrivit The Guardian, preşedintele rus ar avea serioase bătăi de cap dacă ar vrea să invadeze cu adevărat Ucraina. Printre acestea, economia, reacţia ţărilor vecine şi tătarii din Crimea.
Economia
În urma alegerilor prezidențiale din 2012 care s-au încheiat cu victoria lui Viktor Ianukovici, Ucraina s-a bazat din ce în ce mai mult pe Rusia pentru comerț și investiții. În ultimii doi ani multe companii s-au pregătit să aducă bani, în Kiev, dar investițiile private s-au prăbușit.Banca Mondială a clasat Ucraina pe locul 137 din 183 de țări din punct de vedere al bunăstării economice.
Fondul Monetar Internațional a oferit Ucrainei, în vara anului trecut, șansa de a depăși criza economică, însă Ianukovici nu a vrut să adopte reglementările bancare propuse, care ar dezavantaja oligarhii proprii și pe ai lui Putin. Corupția instituționalizată a speriat Washingtonul și a întors fața Ucrainei de la Occident.
Opoziția regională
Într-o încercare de a obține sprijin pentru demersurile sale din Ucraina, Vladimir Putin s-a întâlnit miercuri cu aliații săi: Alexander Lukașenko, dictatorul din Belarus și Nursultan Nazarbayev, președintele Kazahstanului. Rusia, Belarus și Kazahstan sunt singurele țări membre ale Uniunii Eurasia, răspunsul Kremlinului la Uniunea Europeană.
În restul țărilor ex-sovietice, alarma despre Putin a atins apogeul. Țările Baltice și restul țărilor Europei de Est sunt toate membre NATO și UE. Criza din Ucraina este cea mai periculoasă din Europa, de la războaiele din Iugoslavia, Lituania, Ungaria, Republica Cehă, Slovacia și Polonia, țări care ne-au reamintit de intervențiile sovietice de pe teritoriul lor în 1956, 1968 și 1981, deplângând comportamentul rus.
Tătarii
Putin a explicat că majoritatea rusă etnică din Crimeea se simte trădată de tăierea legăturilor cu Moscova, însă în regiune există alt grup cu o istorie îndelungată: tătarii. Vorbitori de limbă turcă, mulți tătari au rămas în Crimeea după destrămarea Imperiului Mongol în secolul XIX. Tătarii au suferit foarte mult sub Stalin, când s-au confruntat cu foametea din cauza reformelor aricole. În 1944 Stalin a decretat că toți tătarii au colaborat cu naziștii în urma ocupației germane din Crimeea, iar 200.000 de tătari au fost deportați.
Ei numără acum 240.000, aproximativ 12% din populația țării. Deși există excepții, majoritatea tătarilor este împotriva controlului rusesc.