Home / A fost azi în lume / 2023 / Au fost 9 și 10 septembrie în lume – Guvernul american a confiscat aproape un milion de barili de petrol iranian, Președintele Braziliei, Lula da Silva, a afirmat că Vladimir Putin nu va fi arestat la summitul G20 și Autoritățile etiopiene au anunțat finalizarea procesului de umplere cu apă al Marelui Baraj al Renașterii de pe râul Nil.
Sursă foto: Amanuel Sileshi, AFP

Au fost 9 și 10 septembrie în lume – Guvernul american a confiscat aproape un milion de barili de petrol iranian, Președintele Braziliei, Lula da Silva, a afirmat că Vladimir Putin nu va fi arestat la summitul G20 și Autoritățile etiopiene au anunțat finalizarea procesului de umplere cu apă al Marelui Baraj al Renașterii de pe râul Nil.

Material realizat de Cristina Popescu, Robert Baranov și Robert Ionut Olteanu.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a purtat discuții la cel mai înalt nivel cu premierul chinez Li Qiang, conform Reuters. Biden a declarat că s-a întâlnit cu Li Qiang, înlocuitorul președintelui Xi Jinping în cadrul summitului G20, iar discuțiile lor s-au axat pe stabilitate, nefiind confrontaționale. În ceea ce privește declarațiile făcute de  de la Casa Albă, acesta a catalogat situația economică a Chinei drept o „criză”, care ar împiedica invadarea Taiwanului, insula autonomă revendicată de către autoritățile chineze. Mai mult decât atât, Biden a reafirmat poziția SUA ca putere în Oceanul Pacific, specificând că nu există nicio intenție de a se retrage din regiune.

Armata sudaneză a ucis cel puțin 40 de oameni într-un atac cu drone asupra Khartoum, notează Al Jazeera. Atacul a avut loc într-o piață din sudul orașului și cauzat moartea a cel puțin 40 de persoane, conform activiștilor și al echipajelor medicale. Alți 70 de oameni au fost grav răniți în atacul care a avut loc asupra cartierului Mayo. Deși nu este cert dacă toate victimele erau civili, capitala Khartoum este considerată a fi un adevărat câmp de luptă în războiul dintre guvernul militar al Sudanului și Forțele de Sprijin Rapid.

Guvernul american a confiscat aproape un milion de barili de petrol iranian care se presupune că s-ar fi îndreptat către China, relatează CNN. Potrivit Departamentului de Justiție al Statelor Unite, „Aceasta este prima rezoluție penală care implică o companie care a încălcat sancțiunile facilitând vânzarea și transportul ilicit de petrol iranian”. Totodată, în comunicatul de presă se regăsește informația conform căreia Corpul Gărzii Revoluționare Islamice ar fi livrat peste 980.000 de barili de petrol, care urmau să fie vândute ilegal în China.

Președintele Braziliei, Lula da Silva, a afirmat că Vladimir Putin nu va fi arestat la summitul G20 din țara sa, notează Al Jazeera. Acesta a confirmat faptul că președintele Rusiei va fi invitat la eveniment și a oferit garanții cu privire la securitatea acestuia pe teritoriul Braziliei. Declarația vine în contextul în care Curtea Penală Internațională a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin în luna martie, acuzându-l de crime de război. În plus, Lula a adăugat că intenționează să participe la o reuniune a blocului BRICS, care ar urma să aibă loc în Rusia, înainte de summitul G20 care se va ține anul viitor la Rio de Janeiro.

Oficialii ucraineni au condamnat lipsa de progres în ceea ce privește constituirea unui tribunal care să-i judece pe liderii Rusiei și care să se ocupe cu transferul bunurilor rusești înghețate, conform Deutsche Welle. Dmîtro Kuleba, ministrul afacerilor externe ucrainean, a declarat că grupul G7 susține crearea unui tribunal hibrid, bazat pe legislația ucraineană, care ar permite judecarea liderilor ruși, printre care se regăsesc președintele Vladimir Putin sau ministrul afacerilor externe, Serghei Lavrov. În alte ordine de idei, sistemele de apărare aeriană ucraineană au fost angajate duminică în respingerea unui atac aerian rusesc asupra Kievului, potrivit primarului Vitali Klitschko.

Conducerea militară a Nigerului a acuzat autoritățile franceze că staționează trupe și echipament militar în statele ce fac parte din Comunitatea Economică din Africa de Vest (ECOWAS), relatează Al Jazeera. Liderii militari din Niger au acuzat oficialii francezi că staționează trupe și echipament militar în Senegal, Coasta de Fildeș și Benin în vederea „pregătirii unei agresiuni împotriva Nigerului.” Declarația a fost făcută sâmbătă de Colonelul Amadou Abdramane, un purtător de cuvânt al conducerii militare din statul african, prin intermediul postului de televiziune național. Acuzația a venit în contextul în care statele ECOWAS au amenințat că în cazul în care presiunile de reinstaurare a fostului președinte, Mohamed Bazoum, vor da greș, va exista și posibilitatea unei intervenții militare. Până la momentul de față, în capitala Niamey au continuat să fie susținute proteste aproape zilnice pentru retragerea trupelor militare franceze de pe teritoriul statului africa.

Poliția britanică a confirmat arestarea a doi bărbați, sub acuzația de spionaj, conform BBC. Poliția din Marea Britanie a confirmat arestarea a doi bărbați, aflați în jurul vârstelor de 20-30, respectiv 30-40 de ani. Sursele BBC au confirmat că unul dintre aceștia ar fi un cercetător din cadrul parlamentului britanic, implicat în sfera afacerilor internaționale. Alte state, printre care Australia și Canada, s-au confruntat recent cu acuzații privind spionajul sau intervenția în politica internă din partea guvernului chinez, acesta din urmă negând orice acuzație. În ultimele luni, însă, atât oficialii de la Londra cât și cei de la Washington au încercat să stabilizeze relațiile cu guvernul Chinei. În urma arestărilor, membrul conservator al parlamentului, Duncan Smith, a declarat că „este momentul să acceptăm pericolul pe care Partidul Comunist din China, condus de Xi, îl reprezintă pentru noi.” În vară au fost adoptate în Marea Britanie un nou set de legi ce oferă noi posibilități de investigare a spionajului și pericolelor securității naționale. Cu toate astea, acest set de legi a venit ulterior arestării celor doi bărbați.

Președintele Statelor Unite ale Americii, Joe Biden, a ajuns în Vietnam pentru o serie de întâlniri diplomatice cu oficialii statului asiatic, relatează Deutsche Welle. Președintele din SUA a declarat că statul Vietnam este „un prieten, un partener de încredere și un membru responsabil al comunității internaționale.”. Unul din principalele puncte de discuție a fost reprezentat de posibila extindere a relațiilor economice dintre cele două state. Anul trecut, exporturile statului din sud-estul Asiei către SUA au crescut cu 13,6%, comparativ cu anul precedent. Conform președintelui american, cele două state au semnat un acord privind exportul de microcipuri, într-o acțiune a guvernului din America de Nord ce vizează limitarea accesului statului Chinez la cipuri semiconductoare. Vizita vine în contextul în care relațiile dintre China și Vietnam au avut de suferit din cauza politicii agresive a statului chinez în ceea ce privește situația teritorială din Marea de Sud a Chinei. Pe lângă discuțiile economice, numeroase organizații ce activează în domeniul drepturilor omului i-au cerut președintelui Biden să solicite eliberarea tuturor prizonierilor politici. Guvernul vietnamez este cunoscut pentru politica dură împotriva dizidenților și a adversarilor politici.

Oficialii din Rusia și China au participat la parada militară aniversară din Coreea de Nord, conform France 24. Aniversarea fondării statului Coreea de Nord a fost aniversată printr-o paradă la care au participat liderul statului, Kim Jong-un, diplomați ruși și o delegație formată din oficiali de înalt rang de la Beijing, conform presei de stat. La parada au luat parte și grupări paramilitare aflate în subordinea guvernului de la Phenian. Presa de stat din Coreea de Nord a transmis că „Piața Kim Il Sung a fost umplută de extazul și bucuria spectatorilor ce au sărbătorit ziua de naștere a mărețului și puternicului lor stat.”. Kim Jong-un s-a întâlnit cu delegația chineză condusă de vicepremierul consiliului de stat din China, Liu Guozhong. Atât președintele rus Vladimir Putin cât și omologul său din China, Xi Jinping, au transmis felicitări și mesaje de susținere liderului nord-coreean.

Liderii europeni au comunicat disponibilitatea de a asista statul Maroc în urma cutremurului recent, relatează Deutsche Welle. Liderii din Uniunea Europeană și-au transmis condoleanțele printr-o scrisoare adresată regelui Mohamed al IV-lea. „Ca prieteni apropiați și parteneri ai Marocului, suntem pregătiți să asistăm în orice mod considerați că este util. Suntem profund îndurerați de consecințele devastatoare ale tragicului eveniment. Uniunea Europeană și statele membre ale acesteia se află în completă solidaritate cu cetățenii Marocului în acest moment dificil.”. Pe lângă toți liderii statelor membre, scrisoarea a fost semnată și de președintele Parlamentului European, Charles Michel, și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen. Maroc a fost lovit de un cutremur de 6,8 pe scara Richter în data de 9 septembrie. Până la momentul actual, au fost înregistrate mai mult de 2000 de decese în urma dezastrului natural.

Autoritățile etiopiene au anunțat finalizarea procesului de umplere cu apă al Marelui Baraj al Renașterii de pe râul Nil, conform France24. Guvernul din Egipt a catalogat acțiunea ca fiind ilegală și o „amenințare existențială” deoarece Nilul asigură 97% din necesarul național de apă. În schimb, guvernul Etiopiei urmărește să folosească capacitățile barajului pentru a-și crește producția de energie electrică, ignorând revendicările guvernelor din Egipt și Sudan, care, conform reprezentanților Organizației Națiunilor Unite, se află sub înalt risc de secetă în contextul încălzirii globale și a lipsei de apă potabilă. Momentan autoritățile din Sudan nu au comentat evenimentul.

Guvernul chinez a anunțat extinderea interzicerii utilizării dispozitivelor mobile Apple în rândul angajaților din administrația publică locală și companiilor de stat, informează The Guardian. Acțiunea autorităților chineze reprezintă o modalitate de a elimina dependența de tehnologia americană, în contextul în care guvernul american a impus sancțiuni similare produselor fabricate în China. Analistul Erik Woodrink a declarat că există puține șanse ca mișcarea autorităților de la Beijing să se traducă într-o decuplare completă de compania americană, deoarece „China este crucială pentru succesul Apple, dar și Apple este de asemenea crucial pentru economia Chinei”. Statul chinez a generat peste o cincime din veniturile companiei, reprezentând una dintre cele mai mari piețe de desfacere pentru Apple.

Forțele de poliție din Țările de Jos au reținut mii de activiști de mediu care au blocat prin proteste o autostradă importantă, conform Deutsche Welle. Aproximativ 10.000 de activiști au protestat pe autostrada A12, spre Haga, împotriva subvențiilor acordate de către guvern companiilor de combustibili fosili. Primarul din Haga, Jan van Zanen, a aprobat înlăturarea protestatarilor din zona autostrăzii, astfel 2.900 de persoane au fost reținute pentru că au opus rezistență. Autoritățile din Haga și-au motivat intervenția prin faptul că protestul a fost aprobat pentru un loc diferit, iar protestatarii au fost încurajați să-și continue acțiunea în locul aprobat, o stație de tren. Activiștii au declarat că vor continua protestul până când guvernul va înceta subvenționarea tuturor combustibililor fosili.

Marșul anual din capitala Chile pentru comemorarea victimelor dictaturii militare a generalului Augusto Pinochet a degenerat în demonstrații violente, informează Reuters. Forțele de ordine au intervenit pentru a opri un grup de oameni care a declanșat acțiuni violente și a vandalizat zona desfășurării marșului din Santiago, atacând forțele de ordine și mașinile acestora cu cocktailuri Molotov. La scurt timp după acțiuni și arestări, președintele chilian, Gabriel Boric, a condamnat acțiunile violente, explicând că „nu au nicio legătură cu democrația”, mai ales în contextul unui eveniment pașnic de comemorare a 50 de ani de la lovitura de stat din 1973, care a anticipat o dictatură militară cu peste 40.000 de persoane închise, torturate sau dispărute.

Declarația summit-ului G20 a eșuat în a condamna agresiunea Rusiei în contextul războiului din Ucraina, anunță The New York Times. Declarația a punctat rezoluțiile ONU, condamnând războiul și punând presiune pe autoritățile rusești să permită exportul de cereale și fertilizatori din Ucraina. Consilierul președintelui american pentru securitate națională, Jake Sullivan, a punctat rolul important al declarației de a proteja integritatea teritorială și suveranitatea statelor. Cu toate acestea, oficialii ucraineni s-au arătat îngrijorați de omiterea menționării agresiunii rusești. Declarația scoate în evidență lipsa de viziune unitară în rândul liderilor politici din grupul G20.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 4 iulie în lume – Membrii Institutului pentru Analiza Politicii de Conflict (IPAC) au anunțat dizolvarea grupului armat Jemaah Islamiyah, iar Armata ucraineană s-a retras dintr-o parte strategică a orașului Chasiv Yar

Material realizat de Cristian Matei Producătorii de baterii și companiile de energie electrică au îndemnat …