Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Membrii partidului democrat din Camera Reprezentanților se pregătesc să lanseze o nouă procedură de destituire a președintelui în exercițiu Donald Trump, asupra căreia ar putea vota în cursul zilei de marți, informează BBC. Democrații din camera inferioară a Congresului american îl acuză pe liderul de la Casa Albă de ”incitare la insurecție”, potrivit lui James Clyburn, unul dintre liderii democraților din Camera Reprezentanților. Cu toate acestea, procedura împotriva președintelui nu va fi transferată imediat către Senat, care ar trebui să voteze cu o majoritate de două treimi pentru a consfinți destituirea. Clyburn a subliniat că noul președinte american, Joe Biden, care va fi învestit pe 20 ianuarie, va avea nevoie de 100 de zile pentru instalarea noii sale echipe administrative, o procedură care ar fi încetinită în cazul în care senatorii din Congres ar trebui să analizeze și procedura de destituire a lui Trump.
Peste 2500 de refugiați și migranți au nevoie urgentă de ajutoare pentru a putea putea supraviețui într-o tabără din Bosnia-Herțegovina, după ce au petrecut mai multe săptămâni în aer liber sau în corturi neîncălzite, informează BBC. Peter Van der Auweraert, reprezentant al Organizației Internaționale pentru Migrație, a postat pe Twitter câteva fotografii cu corturi ridicate de armata bosniacă la tabăra din Lipa, în urmă cu câteva zile. Tabăra a fost ridicată vara trecută, pe fondul temerilor provocate de pandemia de coronavirus, însă autoritățile au hotărât închiderea sa în cursul lunii decembrie, motivând că tabăra nu este sustenabilă fără electricitate și apă curentă. Atunci, o parte dintre cei adăpostiți au incendiat mai multe corturi și au distrus echipamente, protestând împotriva deciziei autorităților, însă acum o mare parte s-au reîntors în tabăra improvizată, unde condițiile rămân precare. Reprezentanții Organizației Națiunilor Unite au anunțat că armata bosniacă a început instalarea de corturi încălzite, însă un mare număr de refugiați au nevoie în continuare de ajutor pentru a supraviețui în condiții de iarnă.
Înaltul Reprezentant pentru Politică Externă și Securitate al Uniunii Europene, Josep Borell, a avertizat că evenimentele recente din Statele Unite ale Americii, care au culminat cu asediul asupra Capitoliului, reprezintă o imagine clară a consecințelor pe care le provoacă dezinformarea și atacurile asupra valorilor democratice, relatează Reuters. ”Ceea ce am văzut miercuri reprezintă apogeul unei evoluții a unor evenimente care se întâmplă la nivel global în ultimii ani. Ar trebui să fie un semnal de alarmă pentru toți suporterii democrației”, a declarat liderul diplomației UE. ”Cu toții trebuie să înțelegem că dacă acceptăm compromis după compromis, chiar dacă acestea sunt minore, democrația, prin valorile și instituțiile sale poate să dispară ireversibil”, a mai declarat Borell. Acesta a mai avertizat și asupra pericolului pe care dezinformarea îl reprezintă pentru democrație. ”Dacă unii oameni cred că alegerile au fost fraudate, pentru că asta le spune liderul pe care l-au votat le tot repetă acest lucru, ei vor începe să se comporte ca atare”, a mai adăugat demnitarul european.
Primarul capitalei Franței, Anne Hidalgo, a anunțat o investiție de circa 250 de milioane de euro pentru reorganizarea completă a celebrului bulervard Champs-Élysées, care va fi transformat într-o ”grădină extraordinară”, potrivit edilului parizian, relatează The Guardian. Un comitet desemnat la nivel administrativ pentru reorganizarea bulevardului a lansat în dezbatere un plan dedicat liderilor comunității și actorilor economici încă din 2019. ”Legendarul bulevard și-a pierdut splendoarea în decursul ultimilor 30 de ani. A fost abandonat sistematic de parizieni și a fost lovit succesiv de mai multe crize – veste galbene, greve, urgențe sanitare sau economice”, au menționat reprezentanții comitetului desemnat pentru reorganizarea bulevardului, care au salutat totodată decizia primarului Anne Hidalgo.
O nouă rundă de negocieri între Etiopia, Sudan și Egipt, pentru rezolvarea unor dispute legate de construirea unui baraj gigantic pe apele Nilului de către autoritățile etiopiene, au eșuat încă o dată, potrivit Al Jazeera. Construcția barajului Marii Renașteri Etiopiene (GERD), a devenit o sursă de tensiuni regionale între țările care împart bazinul Nilului, deoarece statele aflate în aval au ridicat temeri legate de reducerea debitului care ar putea provoca o criză de aprovizionare și ar afecta sistemul de irigații și fauna din delta Nilului. Cele trei state implicate în dispută au reluat discuțiile săptămâna trecută, însă nu au reușit să ajungă la un consens, după ce Etiopia a anunțat că va continua să umple rezervorul lacului de acumulare cu circa 13,5 miliarde de metri cubi de apă, indiferent de rezultatul negocierilor.
Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a anunțat că țara sa dorește să ”scrie o nouă pagină a relațiilor cu Uniunea Europeană în noul an”, în cadrul unei scrisori adresate președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, relatează Politico. Inițiativa președintelui turc este considerată drept un semnal pentru reluarea și actualizarea unei înțelegeri între UE și Turcia, stabilită în 2016 în contextul crizei migranților. În schimbul unui pachet financiar acordat Turciei, Ankara s-a angajat să controleze și să prevină traficul de migranți și refugiați care încearcă să ajungă pe teritoriul insulelor controlate de Grecia. Erdogan a menționat că ”încrederea bilaterală trebuie refăcută” între cele două părți, dar a acuzat totodată ”capriciile unor state membre ale UE și crearea unor probleme artificiale de către aceștia”. Tensiunile dintre Turcia și UE s-au amplificat recent, culminând cu o confruntare între o fregată aparținând Franței și nave turcești în apele Mării Mediterane în luna iunie a anului trecut.
Liderul grupării militante libaneze Hezbollah, Sheikh Sayyid Hassan Nasrallah, a negat acuzațiile potrivit cărora organizația este implicată în producția și traficul de droguri, informează BBC. Acuzațiile au la origine capturarea unei cantități de 14 tone de amfetamină, în iunie 2020, de către autoritățile italiene. Potrivit acestora, originea mărfii confiscate era portul Latakia, din Siria, un aliat-cheie al Hezbollah în regiune. Nasrallah, care a acuzat propaganda occidentală că încearcă să învinuiască organizația sa pentru a-i deteriora imaginea, a pretins că acuzațiile sunt nefondate și că, de fapt, autoritățile italiene investighează implicarea Statului Islamic, a mafiei italiene și ruse în acest caz. Nasrallah a motivat că Hezbollah respectă interdicția impusă de consilierii religioși, care au stabilit pedepse severe pentru producția, traficul sau consumul de droguri, mergând până la execuții impuse de legea sharia. Poliția israeliană acuză Libanul pentru contrabandă cu hașiș pe teritoriul său, Libanul fiind unul dintre cei mai mari producători de cannabis din regiune, producție care provine inclusiv din teritorii controlate de Hezbollah.
Agențiile serviciilor de inteligență din Statele Unite ale Americii au la dispoziție 180 de zile pentru a transmite Congresului toate informațiile acumulate de acestea privind Obiectele Zburătoare Neidentificate (OZN), în relație cu un pachet economic adoptat de legislatorii americani pentru recuperarea economică după pandemia de coronavirus, informează CNN. Decizia survine după ce congresmenii au introdus un amendament în contextul acordării stimulentelor economice, care prevede elaborarea unui raport cuprinzător privind amenințările aeriene asupra securității SUA. Amendamentul privește legea Autorizării pentru Inteligență, care este cuprinsă în pachetul de stimulare economică. Raportul cerut de Congres privește datele colectate de către Biroul pentru Inteligență Navală, FBI și Forța pentru Fenomene Aeriene Neidentificate. Deși există voci care susțin că aceste autorități sunt implicate în conspirații și mușamalizări ale fenomenelor extraterestre, principalele activități pe care le desfășoară sunt orientate spre analizarea amenințărilor și combaterea spionajului aerian de către alte state inamice.
Autoritățile indoneziene au anunțat localizarea ”cutiilor negre” ale avionului cu pasageri carae s-a prăbușit sâmbătă, la scurt timp după decolare, anunță BBC. Aparatul de zbor, un Boeing 737, al companiei Sriwijaya Air, cu 62 de oameni la bord, a dispărut de pe pe radar și s-a prăbușit în apele mării, sâmbătă, fără a exista supraviețuitori. Resturi din fuselajul avionului, precum și rămășițe umane au fost recuperate de echipele de intervenție în cursul zilei de duminică. Se estimează că aceștia vor recupera dispozitivele de înregistrare a datelor de zbor – ”cutiile negre” – odată cu reluarea operațiunilor în ziua de luni.
Regina Marii Britanii, Elisabeta, și soțul acesteia, prințul consort Phillip, au primit, sâmbătă, doza de vaccin împotriva noului coronavirus, la reședința de la Palatul Buckingham, anunță Reuters. Regina Elisabeta, în vârstă de 94 de ani, și prințul Phillip, în vârstă de 99 de ani, fac parte din categoria prioritară de persoane înscrise în prima fază a campaniei de vaccinare din Regatul Unit. Guvernul de la Londra și-a propus să vaccineze categoria vulnerabilă a populației, precum și lucrătorii din serviciile esențiale, precum medicii și forțele de ordine, totalizând circa 15 milioane de cetățeni, până la jumătatea lunii februarie. Campania de vaccinare se desfășoară pe fondul unor restricții dure impuse de autorități, care încearcă să prevină răspândirea infectărilor cu o nouă tulpină de virus COVID-19, dovedită drept mult mai contagioasă.
