Material realizat de Florentina Dumitrașcu și Carmen Toader
Guvernul Jamaican a stârnit proteste masive după semnarea unui acord cu Statele Unite privind trimiterea a zeci de persoane pe insulă, potrivit Le Monde. Acordul semnat între Washington și Kingston a mobilizat răspunsuri din partea bisericilor și a ONG-urilor, care au criticat lipsa de transparență a statului. Potrivit ministrului de interne jamaican, Horace Chang, cetățenii țărilor terțe expulzați din Statele Unite puteau „tranzita” insula din grupul Antilelor Mari către „un alt teritoriu sau către țara lor de origine”. Acordul prevedea și limitarea numărului de persoane la 25, la fiecare două săptămâni, iar costurile inițiale ale șederii urmau să fie suportate de SUA.
Autoritățile iraniene au închis strâmtoarea Ormuz după deschiderea focului asupra unei nave comerciale, iar Statele Unite au răspuns printr-o nouă serie de bombardamente, potrivit Le Monde. Gărzile Revoluționare iraniene au interzis tranzitul navelor, invocând încălcarea regulilor de navigație și intervenția militară americană. Armata americană a lansat apoi atacuri către aproximativ 140 de ținte din Iran. Emiratele Arabe, Qatar, Bahrain și Kuweit au devenit astfel ținta mai multor atacuri cu rachete. În ciuda protocolului semnat pe data de 17 iunie între cele două state pentru oprirea focurilor de armă, episoadele consecutive de agresiuni au amplificat riscurile de tranzit pentru una dintre cele mai importante rute maritime ale comerțului mondial cu hidrocarburi.
Algeria și Mali și-au reluat relațiile diplomatice după un an de tensiuni, într-un context dificil din punct de vedere securitar în Sahel, potrivit Al Jazeera. Relațiile dintre cele două state s-au îmbunătățit după ruptura diplomatică din aprilie 2025, care a fost provocată de doborârea unei drone militare maliene. Președintele algerian, Abdelmadjid Tebboune, a anunțat revenirea ambasadorului său în Mali, la o zi după ce algerienii și-au redeschis spațiul aerian pentru zborurile civile și militare către vecini. Tensiunile din trecut au afectat cooperarea în domeniul securității în Sahel, unde grupările afiliate Statului Islamic și al-Qaida și-au intensificat atacurile. Ministrul de externe algerian, Ahmed Attaf, a reafirmat sprijinul pentru integritatea teritorială a statului Mali și a respins orice formă de terorism.
Armata ucraineană a lovit un petrolier rusesc în Marea Azov, potrivit Politico. Autoritățile de la Moscova au confirmat că un petrolier rusesc a fost atacat de o dronă ucraineană în canalul care leagă Marea Neagră și Marea Azov. Guvernatorul regiuni rusești Rostov, Yury Slyusar, a postat pe Telegram un mesaj în care menționează că drona a produs un incendiu, dar acesta a fost izolat imediat după. Acest atac a venit la scurt timp după ce președintele ucrainean, Volodymyr Zelensky, a anunțat că va organiza un nou grup militar pentru atacuri cu drone în interiorul Rusiei. Ucraina a lovit de asemenea rafinăria petrolieră Syrzan din regiunea Samara și un tren rusesc încărcat cu combustibil și produse petroliere destinat către orașul ocupat Tokmak din regiunea Zaporojia. Atacurile ucrainiene din ultima perioadă au accentuat diminuarea rezervelor de combustibil în Rusia, ceea ce a condus Moscova să oprească exporturile de motorină.
Premierul Ucrainei și-a anunțat demisia într-un context de restructurare a guvernului, potrivit Politico. Prim-ministrul Ucrainei,Yulia Svyrydenko, a anunțat că își va depune demisia după ce președintele Volodymyr Zelensky a precizat o reorganizare majoră a guvernului de la Kiev. Zelensky a declarat printr-o postare pe platforma X că ,,Ucraina își schimbă strategia politică” și că ,,Vor începe schimbări de personal în Ucraina pentru a asigura implementarea noilor strategii politice”. Svryrydenko a luat act de această decizie, transmințând de asemenea cu o postare pe X că ,,este critic ca toată lumea să-și unească puterile și resursele pentru a face Ucraina mai puternică.”. Zelensky va avea nevoie de votul parlamentului pentru demisia premierului, ceea ce va duce la demisia întregului cabinet. Președintele nu a anunțat un succesor sau o posibilă poziție nouă pentru Svyrydenko.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, l-a desemnat pe omul de afaceri pro-european Vasile Tofan pentru funcția de prim-ministru, în urma demisiei lui Alexandru Munteanu, potrivit Euronews. Dacă va obține votul de încredere al Parlamentului, Vasile Tofan va avea misiunea de a accelera parcursul european al Republicii Moldova, de a consolida instituțiile statului și de a relansa economia, afectată de ani de stagnare. În vârstă de 44 de ani, oficialul moldovean este partener al fondului de investiții Horizon Capital, absolvent al Școlii de Afaceri Harvard. De asemenea, acesta a fost președinte al Consiliului de Administrație al cramei Purcari. Alexandru Munteanu și-a anunțat demisia la începutul lunii iulie, invocând neînțelegeri cu majoritatea aflată la guvernare privind modul în care își putea exercita mandatul.
Oficialii din Israel au anunțat organizare alegerilor parlamentare pe 27 octombrie, data-limită prevăzută de lege, potrivit Al Jazeera. Acest scrutin este considerat decisiv pentru viitorul politic al premierului Benjamin Netanyahu, aflat la putere de aproape patru ani. Liderul israelian, cel mai longeviv prim-ministru din istoria țării, și-a confirmat candidatura pentru un nou mandat, în timp ce principalul său rival este fostul șef al armatei, Gadi Eisenkot, al cărui partid este creditat ușor în fața Likud în unele sondaje. Campania electorală va fi dominată de războiul din Gaza, reformele judiciare și procesul de corupție în care este judecat Benjamin Netanyahu, scrutinul fiind considerat unul dintre cele mai importante și polarizante din istoria recentă a Israelului.
Fostul emir al Qatarului, șeicul Hamad bin Khalifa Al Thani, a murit la vârsta de 74 de ani, a anunțat presa de stat, fără a preciza cauza decesului, conform AP. Considerat artizanul transformării Qatarului într-o putere regională și un actor influent pe scena internațională, el a condus țara între 1995 și 2013, perioadă în care a dezvoltat industria gazelor naturale, a lansat postul Al Jazeera, a extins investițiile externe și a consolidat rolul diplomatic al emiratului. În 2013, a renunțat voluntar la tron în favoarea fiului său, actualul emir Tamim bin Hamad Al Thani, într-un gest rar în regiune. Sub conducerea sa, țara a obținut dreptul de a găzdui Cupa Mondială de fotbal din 2022 și și-a extins influența în Orientul Mijlociu și pe plan internațional.
Autoritățile din Africa de Sud au anunțat că peste 53.000 de cetățeni străini au fost deportați sau repatriați în ultimele cinci săptămâni, potrivit BBC. Această acțiune s-a petrecut în cadrul uneia dintre cele mai ample campanii împotriva imigrației ilegale din ultimii ani. Cei mai mulți provin din Malawi, Zimbabwe și Mozambic, iar operațiunea continuă pe fondul protestelor anti-imigrație. Manifestanții cer controale mai stricte la frontieră și expulzarea migranților fără acte, pe care îi acuză că agravează șomajul, criminalitatea și presiunea asupra serviciilor publice. Guvernul susține că măsurile respectă drepturile omului, însă mulți oficiali ONU au avertizat că migranții nu trebuie transformați în țapi ispășitori pentru problemele socio-economice ale țării.
