Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu și Brădoaia Alexia
Oficialii ucrainieni au vizat depozite de petrol și petroliere rusești în atacuri cu drone, conform Al Jazeera. Autoritățile ucrainiene au lansat o nouă serie de atacuri cu drone asupra infrastructurii energetice din Rusia, lovind depozite de petrol din regiunile Tver și Stavropol, un terminal petrolier din Rostov și o stație de pompare din Ufa. Două petroliere au fost incendiate în Marea Azov și echipajele au fost evacuate. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a declarat că aceste lovituri fac parte din strategia de „sancțiuni cu rază lungă”, menită să aducă efectele războiului pe teritoriul rus și să forțeze liderii de la Moscova să accepte încheierea conflictului. Atacurile au agravat criza de combustibil din Rusia, unde numeroase regiuni se confruntă cu raționalizări și penurii. În același timp, oficialii ruși și ucrainieni au continuat schimburile de atacuri aeriene, iar președintele american, Donald Trump, a susținut că intensificarea presiunii militare ar putea contribui la obținerea păcii.
Autoritățile americane au lansat noi atacuri aeriene asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a amenințat cu o escaladare, potrivit The Guardian. Oficialii americani au lansat noi atacuri aeriene asupra Iranului, la câteva ore după ce președintele american, Donald Trump, a amenințat cu escaladarea conflictului dacă liderii de la Teheran nu încetează atacurile asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz. Autoritățile iraniene au ripostat vizând baze și aliați ai liderilor americani din Golf și au acuzat reprezentanții din Washington că au lovit în apropierea singurei sale centrale nucleare. Schimbul de atacuri este cel mai intens de la semnarea memorandumului din 17 iunie privind extinderea armistițiului. Oficialii americani au declarat că au lovit aproximativ 90 de ținte militare pentru a reduce capacitatea Iranului de a amenința navigația în Hormuz, în timp ce liderii de la Teheran au avertizat că orice nouă acțiune militară americană va primi un „răspuns zdrobitor”. Tensiunile pun în pericol negocierile de pace și au alimentat din nou îngrijorările privind securitatea regională și piața energetică globală.
Reprezentanții Uniunii Europene au restrâns interdicția pentru combatanții ruși pentru a liniști liderii din Franța și Italia, relatează Euronews. Liderii Uniunii Europene au discutat o versiune restrânsă a interdicției de acordare a vizelor pentru militarii ruși, după opoziția oficialilor din Franța și Italia. Noua propunere vizează doar vizele de scurtă ședere și persoanele care au participat direct la războiul din Ucraina, nu întregul personal militar. Măsura face parte din al 21-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei și urmează să fie analizată de ambasadorii UE. Au fost extinse și excepțiile, iar acest lucru a permis acordarea vizelor din motive umanitare, de interes național sau obligații internaționale. Oficialii francezi și italieni au avertizat însă că aplicarea interdicției ar putea crea dificultăți juridice și administrative pentru serviciile consulare, în timp ce alte state membre susțin măsura din motive de securitate.
Judecătorii din Uganda au respins inițiativa avocaților de a elimina titlurile judiciare din perioada colonială, conform BBC. Judecătorii din Uganda au respins o directivă emisă de Uniunea Avocaților din Uganda (ULS), care le cere membrilor să nu mai folosească formule precum „My Lord” sau „My Lady” și să renunțe la gestul de a se înclina în fața magistraților. ULS consideră că aceste titluri și practici, moștenite din perioada colonială britanică, sunt depășite, promovează supunerea și contribuie la menținerea unor inegalități în sistemul judiciar. În schimb, organizația propune formule neutre, precum „Mr Justice” sau „Madam Judge”, și încurajează avocații să se adreseze instanțelor „ca cetățeni liberi”. Reprezentanții sistemului judiciar au respins însă inițiativa și au declarat că doar instanțele pot stabili regulile de conduită în sălile de judecată și că tradițiile actuale vor fi menținute.
Graham Linehan a primit despăgubiri de 25.000 de lire și scuze din partea Poliției Metropolitane după arestarea sa, potrivit The Guardian. Graham Linehan, co-creatorul serialului “Father Ted”, a primit despăgubiri de 25.000 de lire sterline și scuze oficiale din partea Poliției Metropolitane din Londra după ce a fost arestat în septembrie 2024 din cauza unor postări pe rețeaua X considerate instigatoare la violență. Reținut timp de 12 ore după sosirea pe aeroportul Heathrow, Linehan a declarat că mesajele sale reprezentau o glumă nereușită, nu un îndemn la violență. Ancheta a fost ulterior închisă, iar poliția a admis că au existat deficiențe în investigație, arestare și impunerea condițiilor de eliberare pe cauțiune. Cazul a determinat Poliția Metropolitană să renunțe la investigarea incidentelor de ură care nu constituie infracțiuni, pentru a evita situații similare și a concentra resursele asupra faptelor penale.
Președintele Donald Trump a declarat că armistițiul și procesul de pace dintre armata SUA și a Iranului a eșuat, după ce Pentagonul a lansat în cursul nopții atacuri de represalii de amploare, conform Politico. Declarațiile președintelui, făcute alături de secretarul general al NATO, Mark Rutte, la summitul alianței de la Ankara, au venit la doar câteva ore după ce forțele americane au lovit în timpul nopții obiective militare iraniene, ca represalii pentru atacurile iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Hormuz. Trump a declarat că le va permite negociatorilor săi, conduși de vicepreședintele J.D. Vance, să continue discuțiile cu reprezentanții iranieni. Președintele SUA și-a exprimat furia față de faptul că administrația a permis desfășurarea în condiții pașnice a funeraliilor ayatollahului Ali Khamenei, în timp ce armata iraniană ataca simultan nave comerciale. „Sunt mincinoși”, a spus Trump. „Noi încheiem o înțelegere, ei ies afară, vorbesc cu presa și spun că nici măcar nu am discutat despre asta. E ceva în neregulă cu ei. Sunt nebuni.” Aflându-se alături de Trump, secretarul NATO, Mark Rutte a susținut acțiunea americană din Iran. „Cred că ceea ce ați făcut aseară a fost absolut necesar. A fost un răspuns foarte ferm”.
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat că intenționează să acorde ucrainenilor licența de a produce rachete de interceptare Patriot de fabricație americană, destinate apărării aeriene, afirmă Euronews. Vorbind alături de președintele ucrainean Volodymyr Zelenskyy la summitul NATO de la Ankara, Trump a afirmat că Washingtonul va acorda Kievului „dreptul de a produce rachete Patriot”, referindu-se la rachetele de apărare aeriană cu rază lungă de acțiune pe care Kievul le-a solicitat în repetate rânduri pentru a-și proteja orașele și rețeaua energetică de atacurile rusești. „Le vom arăta cum se face”, a spus Trump, descriind sistemul ca fiind „foarte complex”, dar insistând că Kievul „va înțelege rapid complexitatea acestuia”. El a afirmat că industria americană construiește deja „patru fabrici” și a susținut că „toate companiile noastre vor fi capabile să facă acest lucru în două-trei luni”. De peste jumătate de an, ucrainenii au solicitat acordarea licenței necesare pentru producerea de rachete interceptoare Patriot în Ucraina, dar liderii Washingtonului au refuzat până acum. Trump a afirmat că ideea producției sub licență în Ucraina va respinge criticile potrivit cărora americanii nu furnizează suficiente sisteme de apărare aeriană de ultimă generație. „În acest fel, nu vă puteți plânge că nu le oferim suficient și, în schimb, le puteți produce voi înșivă”, a spus el.
Aliații NATO au anunțat o investiție de 37 de miliarde de lire sterline pentru un nou proiect de rachete, prezintă BBC. Liderii a douăsprezece țări, printre care și decidenți ai Marii Britanii, au declarat intenția de a cheltui peste 37 de miliarde de lire sterline (50 de miliarde de dolari) în următorii 10 ani pentru o nouă rachetă cu rază lungă de acțiune menită să protejeze spațiul european. Proiectul „Deep Precision Strike” urmează să fie discutat la summitul NATO din capitala Turciei, Ankara. Sir Keir Starmer participă la ultimul său summit NATO în calitate de prim-ministru. Considerat una dintre cele mai avansate arme ale NATO, acesta a fost conceput pentru a lovi ținte aflate la o distanță de aproape 200 de mile (300 km) cu o precizie extremă, cu posibilitatea extinderii razei de acțiune până la 1.250 de mile. Sir Keir a declarat că inițiativa condusă de Marea Britanie va „contribui la unirea aliaților europeni pentru a menține NATO în siguranță în anii următori”.
Prim-ministrul spaniol Pedro Sánchez a declarat că relațiile țării sale cu Statele Unite sunt „foarte pozitive”, în ciuda celei mai recente amenințări a președintelui Donald Trump de a întrerupe orice schimb comercial, arată Euronews. Trump a acuzat în repetate rânduri Spania că nu cheltuiește suficient pentru apărare, calificând țara drept un „partener teribil în cadrul NATO” în cadrul summitului alianței de la Ankara. „Spania este o cauză pierdută. Nu mai vrem să facem afaceri comerciale cu Spania”, a declarat Trump. Sánchez a răspuns în cadrul unei conferințe de presă de după summit: „Relațiile dintre Statele Unite și Spania sunt relații foarte pozitive din punct de vedere social, cultural, economic și, de asemenea, politic.” Orice încercare de a impune restricții comerciale asupra Spaniei ar fi complicată, întrucât aceasta este membră a Uniunii Europene, care permite circulația liberă a mărfurilor între cele 27 de țări membre.
Ministrul apărării din Norvegia, Tore Sandvik, a respins presiunile lui Donald Trump cu privire la Groenlanda, afirmând că aliații care supraveghează forțele rusești în nordul îndepărtat, realizează eforturi concrete pentru securitatea Arcticii, notifică Politico. Liderul american a declarat că insula „ar trebui să fie controlată de Statele Unite, nu de Danemarca”. Sandvik a subliniat că „Avem o poziție foarte clară cu privire la suveranitatea Groenlandei. Face parte din Danemarca, din Regatul Danemarcei”, a spus Sandvik. „Și le-am transmis acest lucru foarte clar și americanilor.” Principala amenințare militară din Arctica conform acestuia nu se află în jurul Groenlandei, deoarece „Nu există mișcări din partea Rusiei sau a Chinei în jurul Groenlandei.” Întrebat dacă aliații europeni ar trebui să-și stabilească o prezență mai permanentă în jurul Groenlandei pentru a face suveranitatea daneză și groenlandeză mai greu de contestat, Sandvik a indicat în schimb apele dintre Insulele Svalbard ale Norvegiei și continent. Pericolul de acolo provine de la submarinele rusești care se deplasează de la Peninsula Kola către Atlanticul de Nord. „Dacă vrei să ajungi în Groenlanda, trebuie să treci pe aici”, a spus el, menționând Bear Gap, un punct strategic de strângere maritim de 650 de kilometri situat între Capul Nord al Norvegiei continentale și arhipelagul Svalbard. „Urmărim sunetul tăcerii”, a spus el, adăugând: „Calea de a proteja Groenlanda începe aici.”
