Material realizat de Ioana-Adriana Bădescu
Nigel Farage a demisionat din Parlament pe fondul unui scandal de finanțare, ceea ce a declanșat alegeri parțiale în Marea Britanie, conform Al Jazeera. Liderul partidului Reform UK, Nigel Farage, și-a anunțat demisia din funcția de deputat și a provocat organizarea unor alegeri parțiale în circumscripția Clacton, unde intenționează să candideze din nou. Decizia vine după dezvăluirile potrivit cărora nu ar fi declarat beneficii primite de la George Cottrell, un apropiat condamnat în Statele Unite ale Americii pentru spălare de bani, care i-ar fi finanțat echipa de comunicare și i-ar fi pus la dispoziție o locuință. Farage a respins acuzațiile și a declarat că nu a încălcat legea și că este victima unei campanii a „establishmentului”. Opoziția și foști aliați au criticat gestul, considerându-l o manevră politică costisitoare. Farage este vizat și de o altă investigație privind un cadou de cinci milioane de lire primit de la miliardarul Christopher Harborne.
Deficitul comercial al Statelor Unite ale Americii a crescut puternic pe fondul boomului investițiilor în inteligența artificială, relatează Al Jazeera. Deficitul comercial al Statelor Unite ale Americii a urcat în mai la 77,6 miliarde de dolari, cel mai mare avans lunar din ultimul an, pe fondul creșterii importurilor și al scăderii exporturilor. Importurile au crescut cu 3,3%, impulsionate de cererea ridicată pentru semiconductori, produse farmaceutice, telefoane mobile și componente auto, în contextul boomului investițiilor în inteligența artificială. Au crescut și importurile de petrol, în ciuda conflictului dintre oficialii din Israel și Iran. Constructorii auto au extins producția în Statele Unite ale Americii ca răspuns la politica tarifară a administrației Trump, iar oficialii Toyota au anunțat investiții de 3,6 miliarde de dolari. Cele mai mari deficite comerciale ale Statelor Unite ale Americii au fost înregistrate în relația cu liderii din Vietnam, Mexic, Taiwan, China și Uniunea Europeană, în timp ce autoritățile canadiene au majorat excedentul comercial cu oficialii americani pentru a patra lună consecutiv.
Marine Le Pen a fost găsită vinovată, dar instanța i-a permis să candideze la prezidențiale dacă poartă brățară electronică, potrivit BBC. Curtea de Apel din Paris a menținut condamnarea liderului extremei drepte franceze, Marine Le Pen, pentru deturnarea fondurilor Parlamentului European, dar i-a redus pedeapsa astfel încât interdicția de a ocupa funcții publice este considerată deja executată. Decizia îi permite, din punct de vedere legal, să candideze la alegerile prezidențiale din 2027. Le Pen a fost condamnată la un an de arest la domiciliu cu brățară electronică, iar aceasta a declarat anterior că nu va candida dacă va trebui să poarte dispozitivul în timpul campaniei. Ea urmează să își anunțe decizia și există posibilitatea ca partidul să îl desemneze candidat pe Jordan Bardella. Oponenții politici au declarat că verdictul dovedește lipsa unui complot judiciar și o clemență din partea instanței.
Premierul Australiei a avertizat că testul chinez al unei rachete ar fi putut provoca „pagube considerabile” dacă ar fi fost înarmat, conform The Guardian. Premierul australian, Anthony Albanese, a condamnat testul efectuat de oficialii chinezi cu o rachetă balistică intercontinentală lansată de pe un submarin nuclear, și a avertizat că aceasta ar putea provoca „pagube considerabile”. Liderul australian a calificat lansarea drept un act provocator care riscă să destabilizeze regiunea Pacificului și să alimenteze proliferarea nucleară. Și premierul Insulelor Solomon, Matthew Wale, a criticat testul și a cerut marilor puteri să nu transforme zona Pacificului într-o zonă de demonstrații militare. Oficialii australieni și cei americani au acuzat liderii din Beijing că au oferit un preaviz insuficient și că nu au respectat normele internaționale privind notificarea testelor balistice, în timp ce autoritățile chineze au declarat că lansarea a fost un exercițiu militar de rutină, desfășurat în condiții de siguranță și fără a viza un stat anume..
Președintele american, Donald Trump, a reluat apelul ca Statele Unite ale Americii să preia controlul asupra Groenlandei la sosirea la summitul NATO, potrivit The Guardian. Președintele american, Donald Trump, și-a reluat apelul ca oficialii americani să preia controlul asupra Groenlandei și a declarant la sosirea la summitul NATO din Ankara că insula ar trebui să fie administrată de Washington din motive strategice. El a criticat autoritățile daneze pentru investițiile insuficiente în Groenlanda și a avertizat că liderii americani ar putea retrage trupele din Europa dacă aliații nu își sporesc cheltuielile pentru apărare și nu își schimbă politicile privind imigrația și energia. Trump a reproșat unor state NATO, inclusiv liderilor din Regatul Unit, că nu ating obiectivul de alocare a 3,5% din PIB pentru apărare până în 2035. Autoritățile britanice au respins afirmațiile sale și au subliniat că viitorul Groenlandei aparține exclusiv locuitorilor insulei și Danemarcei și au reafirmat sprijinul pentru cooperarea în cadrul Alianței.
