Press ESC to close

A fost 13 iulie în lume – Parlamentul maghiar a votat demiterea președintelui Tamás Sulyok, Compania de stat franceză EDF a oprit temporar trei reactoare nucleare din cauza caniculei, Guvernul din Marea Britanie s-a alăturat împrumutului de 90 de miliarde de euro al oficialilor Uniunii Europene destinat Ucrainei

Material realizat de Cristian Baciu și Carmen Toader

 

Parlamentul maghiar a votat demiterea președintelui Tamás Sulyok, relatează BBC. Partidul Tisza, condus de noul premier Péter Magyar, s-a folosit de majoritatea sa de două treimi pentru a adopta cel de-al 17-lea amendament la constituție. Acesta pune capăt mandatelor președintelui Sulyok și al șefului Curții Constituționale, Péter Polt. Deputații partidului Fidesz au părăsit sala înainte de vot, acuzând partidul Tisza de instaurarea unei tiranii și susținând că amendamentul oferă guvernului puterea arbitrară de a demite orice funcționar public. După înfrângerea istorică din aprilie, partidul Fidesz se află într-un declin abrupt. Viktor Orbán a evitat aparițiile publice, a refuzat să își preia mandatul de deputat și a plecat în SUA pentru finala Cupei Mondiale la fotbal.

 

Compania de stat franceză EDF a oprit temporar trei reactoare nucleare din cauza caniculei, relatează Euronews. Decizia a fost luată pentru a respecta normele de mediu. Centralele nucleare folosesc apa curgătoare din râuri pentru răcire, iar deversarea apei deja încălzite în râurile și așa afectate de caniculă ar pune în pericol flora și fauna acvatică. Ministerul Economiei a emis o derogare temporară de la limitele de temperatură pentru râul Ron în zona centralei Bugey, cu scopul de a asigura stabilitatea rețelei electrice. La începutul anului 2026, EDF a dezvăluit un plan de adaptare la schimbările climatice în valoare de 8,7 miliarde de euro pentru următorii 15 ani.

 

Donald Trump a anunțat reintroducerea blocadei navale asupra porturilor iraniene, relatează BBC. Alături de blocadă ar fi impusă și o taxă de 20% pe toate mărfurile care tranzitează Strâmtoarea Ormuz. Trump a declarat că SUA vor deveni „garantul Strâmtorii Hormuz” și că taxa reprezintă o rambursare echitabilă pentru costurile de securitate asigurate de armata americană. Abbas Araghchi, ministrul de externe iranian, a răspuns ironic pe platforma X, afirmând că cel care asigură securitatea într-adevăr merită recompensat, însă „Iranul a fost și va rămâne pentru totdeauna garantul strâmtorii”. Un purtător de cuvânt al agenției ONU a declarat că instituția se opune ferm taxării tranzitului prin strâmtorile internaționale, subliniind că nu există nicio bază legală pentru introducerea unor taxe obligatorii de trecere.

 

Președintele Ilham Aliyev a declarat că Azerbaidjanul ia în considerare retragerea din Consiliul Europei, relatează Euronews. Tensiunile au survenit după ce dreptul de vot al delegației Azerbaidjanului în cadrul Adunării Parlamentare a Consiliului Europei a fost suspendat în anul 2024. Aliyev a considerat această decizie ca fiind nedreaptă și a cerut restabilirea dreptului de vot pentru ca delegația să revină. Alain Berset, secretarul general al Consiliului Europei, l-a contactat pe președintele azer, cerându-i să nu facă acest pas și să găsească o cale de remediere a situației.

 

Senatorul american Lindsey Graham a murit în urma unei disecții de aortă, relatează BBC. Ales în Senat în 2002 ca reprezentant al Carolinei de Sud, Graham a fost un lider extrem de influent în politica externă a SUA, cunoscut pentru pozițiile sale militar-intervenționiste. Cu doar o zi înainte de deces, senatorul s-a aflat la Kiev, unde s-a întâlnit cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Deși înainte de alegerile din 2016 a fost un critic al lui Donald Trump, Graham a devenit ulterior unul dintre cei mai apropiați aliați republicani ai acestuia. Sora senatorului a fost desemnată oficial luni de guvernatorul Carolinei de Sud pentru a ocupa temporar locul acestuia.

 

Guvernul din Marea Britanie s-a alăturat împrumutului de 90 de miliarde de euro al oficialilor Uniunii Europene destinat Ucrainei, potrivit Euronews. Reprezentanții britanici au declarat că urmează să contribuie „echitabil” la toate costurile, în funcție de beneficiile obținute de companiile britanice din contractele de apărare. Acordul, anunțat la reuniunea „Coaliției Voluntarilor” de la Paris, permite guvernului din Kiev să achiziționeze armament și muniție de la firme din Regatul Unit cu fonduri europene. Împrumutul, finanțat prin datorie comună a Uniunii Europene, va acoperi nevoile financiare și militare ale Ucrainei în 2026-2027, primele 45 de miliarde de euro urmând să fie alocate anul viitor. Plățile vor depinde de continuarea reformelor și a luptei împotriva corupției, iar rambursarea împrumutului va fi cerută doar dacă liderii politici din Rusia vor plăti despăgubiri de război.

Miniștrii de externe europeni nu au reușit să strângă suficiente voturi pentru a obliga oficialii din Comisia Europeană să propună măsuri concrete împotriva produselor provenite din coloniile israeliene din Cisiordania ocupată, conform POLITICO. Deși propunerea privind interzicerea comerțului cu aceste produse a fost cea mai susținută, doar 11 state membre au cerut oficial măsuri, sub pragul majorității simple necesare. Kaja Kallas, șefa diplomației europene, a subliniat că toate cele 27 de state consideră coloniile israeliene ilegale conform dreptului internațional și a cerut continuarea discuțiilor. Reprezentanții Comisiei Europene, care se opun deocamdată unor noi restricții comerciale, susțin că eventualele sancțiuni ar necesita unanimitatea statelor membre, în timp ce mai multe capitale europene consideră că ar fi suficientă o majoritate calificată.

Tensiunile din Yemen au escaladat după ce forțele guvernamentale au bombardat pista aeroportului din Sanaa pentru a împiedica aterizarea unui avion iranian, conform Al Jazeera. Rebelii houthi au răspuns lansând rachete balistice și drone către Arabia Saudită. Guvernul a susținut că aeronava transporta o delegație houthi și a acuzat oficialii din Iran că încalcă spațiul aerian yemenit, motiv pentru care a decis atacarea aeroportului. Rebelii au afirmat însă că avionul transporta și pacienți, cetățeni blocați în Iran și membri ai unei delegații oficiale, acesta aterizând ulterior în portul Hodeidah. Coaliția militară condusă de Arabia Saudită a anunțat că a interceptat rachetele lansate de houthi către sudul regatului, în timp ce rebelii au revendicat un atac asupra aeroportului Abha. Trimisul special al ONU pentru Yemen a avertizat că situația riscă să degenereze într-un nou val de confruntări și a cerut tuturor părților să renunțe la acțiunile militare pentru a evita reluarea războiului.

Politicianul rus Boris Nadejdin, cunoscut pentru poziția sa împotriva războiului din Ucraina și pentru tentativa de a candida împotriva lui Vladimir Putin în 2024, a fost reținut de poliție și acuzat de afișarea unor simboluri extremiste, potrivit BBC. Acuzația are legătură cu un videoclip redistribuit în 2023, în care apărea timp de câteva secunde imaginea liderului opoziției Alexei Navalnîi. Săptămâna trecută, Ministerul rus al Justiției l-a inclus pe lista „agenților străini”, acuzându-l că răspândește informații false despre autorități și încurajează participarea la proteste neautorizate. Statutul de „agent străin” îl împiedica deja să candideze la alegerile parlamentare din septembrie, iar noua acuzație îi interzice participarea la scrutin timp de un an. Acesta încercase să candideze la prezidențialele din 2024 cu un program care prevedea încetarea războiului din Ucraina, însă candidatura sa a fost respinsă de autoritățile electorale.

Organizațiile pentru drepturile omului acuză autoritățile iraniene că au intensificat persecuția împotriva comunității Baha’i, cea mai numeroasă minoritate religioasă din țară, pe fondul protestelor antiguvernamentale și al războiului, conform AP. Potrivit acestora, zeci de persoane au fost arestate din ianuarie, multe fără acuzații clare, iar unele ar fi fost supuse torturii, inclusiv șocurilor electrice, simulărilor de spânzurare și mărturisirilor obținute sub constrângere. Organizațiile pentru drepturile omului susțin că autoritățile folosesc tot mai des discursuri care îi prezintă pe adepții acestei religii drept spioni sau responsabili pentru problemele economice ale țării. Guvernul din Teheran nu a răspuns solicitărilor de comentarii privind acuzațiile, în timp ce organizațiile internaționale avertizează că represiunea face parte dintr-o campanie mai amplă de intimidare a opoziției.