Pe data de 9 aprilie, au avut loc alegerile parlamentare și locale în cel de-al treilea stat democratic din lume, din punct de vedere al populaţiei: Indonezia. O sărbătoare oficială a fost declarată pentru a-i încuraja pe cei 190 de milioane de alegători să-şi exercite votul la cele 545.000 de secții de votare. Rezultatele oficiale se vor anunța la începutului lunii următoare, dar sondajele publicate după închiderea urnelor au schițat o imagine a acestor rezultate, relatează The Economist.
În timp ce majoritatea rezultatelor au confirmat așteptările, cea mai mare surpriză a fost rezultatul slab al formaţiunii opoziției, Partidul Democratic Indonezian al Luptei(PDI-P). Așteptările mari s-au datorat popularității crescânde a candidatului la președenție, Joko Widodo, cunoscut drept Jokowi, guvernatorul capitalei Jakarta. Conducerea partidului spera să obțină un punctaj de 25%-30% din votul popular, dar sondajele au arătat că au obținut doar 19%.
Acest rezultat va complica lucrurile pentru Jokowi la alegerile prezidențiale din 9 iulie. Conform regulilor complexe ale alegerilor electorale din Indonezia, un partid trebuie să obțină cel puțin 25% din votul popular sau 20% din locuri la alegerile parlamentare pentru a-și putea nominaliza candidatul la președenție. Astfel, PDI-P va trebui să intre în coaliție cu mai multe partide pentru a-i asigura candidatura lui Jokowi.
Celelalte partide importante, toate seculare și naționaliste, n-au fost prea departe de PDI-P în sondaje. Golkar, condus în prezent de un oligarh și un candidat preferat la președenție, Aburizal Bakrie, a obținut 12% din voturi, iar Gerindra, condus de un fost comandant al forțelor speciale, Prabowo Subianto, a obținut 11,5%. Partidul care a obținut cel mai mic punctaj (9%) a fost Partidul Democrat al actualului președinte, Susilo Bambang Yudhoyono.
Votanții nu i-au mai ales pe cei din Partidul Democrat din cauza promisiunilor care nu au fost îndeplinite și incompenței președintelui de a combate corupția, infrastructura precară afectată suspiciuni de fraudă și multe alte probleme sociale nerezolvate.
Pe de altă parte, unele formaţiuni islamiste din ţara musulmană cu cea mai mare populaţie din lume au performat mai bine decât era anticipat la aceste alegeri. Astfel, noul Parlament al Indoneziei va fi format din mai multe partide decât până acum, făcând ca legislativul să fie destul de fracturat din punctul de vedere al reprezentării. Adăugând noii dorinţe a lui Jokowi de a atrage de partea sa cât mai mulţi parteneri pentru formarea unei coaliţii, procesul complex de a guverna Indonezia, o ţară puternic descentralizată, dezordonată din punct de vedere al organizării, dar cu o democraţie combativă, pare a deveni tot mai greu în următorii ani.