Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Emilia Popescul.
Armata din Belarus a început exerciții militare în apropierea Poloniei și Lituaniei, informează The Guardian. Atât autoritățile din Polonia, cât și cele din Lituania au sporit securitatea la frontiere de când mii de luptători din grupul Wagner au ajuns în Belarus, țară aliată cu Rusia, în urma unui acord care a pus capăt rebeliunii lor armate în iunie. Liderii celor două națiuni NATO au declarat că se pregătesc pentru provocări într-o zonă sensibilă unde atât Belarus, cât și enclava rusă Kaliningrad au graniță cu cele două țări. Ministerul Apărării din Belarus a declarat că exercițiile militare care au început sunt bazate pe experiențele din „operațiunea militară specială” – termenul pe care Rusia îl folosește pentru războiul din Ucraina. Acestea includ „folosirea dronelor, precum și interacțiunea strânsă a unităților de tancuri și infanterie motorizată cu unități din alte ramuri ale forțelor armate”.
Cel de-al patrulea și ultimul ofițer de poliție implicat în moartea lui George Floyd din 2020, Tou Thao, a fost condamnat pentru rolul său în decesul acestuia, informează Deutsche Welle. George Floyd a murit după ce un ofițer de poliție și-a aplecat genunchiul pe gâtul lui timp de mai mult de nouă minute, în timp ce striga „nu pot respira”. Thao a fost condamnat la patru ani și nouă luni de închisoare. În mărturia sa, Thao a susținut că a acționat doar ca un „con de trafic uman”, în timp ce Derek Chauvin, un alt ofițer de poliție, s-a așezat pe gâtul lui Floyd timp de mai mult de nouă minute. Judecătorul Peter Cahill al comitatului Hennepin a scris în hotărârea sa din mai că Thao a separat ofițerii de privitori care ar fi putut acorda primul ajutor, inclusiv un tehnician medical de urgență. Anul trecut, Chauvin a fost găsit vinovat de omor și condamnat la 22 ani și jumătate de închisoare. De asemenea, a primit o condamnare federală concomitentă de 21 de ani pentru încălcarea drepturilor civile ale lui Floyd.
Producția de gaze naturale a Egiptului a scăzut, relatează Reuters. Producția de gaze naturale a Egiptului a atins cel mai scăzut nivel din ultimii trei ani în primele cinci luni ale anului 2023, conform datelor furnizate de Inițiativa pentru Datele Organizațiilor Comune (Joint Organisations Data Initiative – JODI). Acest fapt a ridicat câteva întrebări cu privire la eforturile țării de a se poziționa ca un hub energetic regional. În prezent, Egiptul se confruntă cu deficituri de energie, într-un context în care canicula a determinat o creștere a cererii de răcire. Producția de gaze între ianuarie și mai a scăzut cu 9% față de aceeași perioadă a anului precedent și cu 12% față de aceeași perioadă din 2021. Egiptul, care se confruntă cu o cerere în creștere de gaze naturale din partea unei populații de 105 milioane de locuitori, își propune să joace un rol regional în furnizarea de gaze, vânzând propriul său gaz și re-exportând gazele din Israel sub formă de gaze naturale lichefiate către Orientul Mijlociu, Africa și Europa.
Curtea Supremă din India a anunțat că va monitoriza investigațiile privind violența sexuală din Manipur, informează AlJazeera. O instanță condusă de Șeful Justiției din India, DY Chandrachud, a creat o comisie formată din trei judecătoare în retragere din diferite curți pentru a investiga aspectele umanitare ce rezultă din violența împotriva femeilor ce este în creștere. Luna trecută, au apărut videoclipuri cu două femei din tribul Kuki care au fost expuse de o mulțime de bărbați presupus majoritari Meitei. Acest fapt a atras condamnarea internațională. Femeile au declarat în plângerile lor la poliție că au fost ulterior violate de mai mulți agresori. De atunci, au existat mai multe alte cazuri în care femeile au fost deliberat vizate în violențe care au dus la peste 180 de decese și au lăsat zeci de mii de oameni fără adăpost. Meitei, care reprezintă 53% din populație, locuiesc în valea mai prosperă, în timp ce Kukis, care reprezintă 16% din populație, trăiesc în mare parte în zonele înalte înconjurătoare.
Președintele din Filipine, Ferdinand Marcos Jr., l-a convocat pe ambasadorul Chinei în urma unui incident cu o navă, informează Deutsche Welle. Președintele a declarat că autoritățile din Manila au trimis o notă de protest, însoțită de imagini, după ce garda de coastă chineză a folosit tunuri cu apă împotriva unei nave de aprovizionare filipineze care transporta alimente, apă, combustibil și personal militar nou sosit în Marea Chinei de Sud. Statele Unite, Marea Britanie, Uniunea Europeană și Australia au condamnat acțiunile Chinei. Oficialii din Beijing au afirmat, însă, că au luat „măsurile necesare” împotriva navelor filipineze care au „intrat ilegal” în apele chineze. Autoritățile din China pretind aproape întreaga Mare a Chinei de Sud ca fiind teritoriu propriu, în ciuda unei hotărâri a unui tribunal internațional din 2016 care a respins aceste pretenții. Trilioane de dolari în comerț tranzitează Marea Chinei de Sud anual.
