Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Loredana Florescu și Delia Afilipoaie
Casa Albă a confirmat organizarea un boicot diplomatic al Jocurilor Olimpice de iarnă din 2022 de la Beijing, cea mai recentă mișcare care va extinde și mai mult ruptura într-o relație bilaterală deja tensionată, conform The Guardian. Secretarul de presă Jen Psaki a declarat luni că Administrația Biden nu va trimite nicio reprezentare diplomatică sau oficială la Jocurile Olimpice și Paralimpice de iarnă de la Beijing 2022, având în vedere genocidul și crimele împotriva umanității în curs de desfășurare în Xinjiang și alte abuzuri ale drepturilor omului. Anunțul vine cu două luni înainte de începerea jocurilor. Sportivii americani sunt încă așteptați să concureze la Jocurile Olimpice, în ciuda faptului că administrația Biden nu a trimis niciun reprezentant la Beijing. Ultima dată când SUA a organizat un boicot complet al Jocurilor Olimpice a fost în timpul Războiului Rece, în 1980 când fostul președinte Jimmy Carter a respins Jocurile de vară de la Moscova împreună cu alte 64 de țări.
Peste o sută de foști membri afgani ai securității au dispărut sau au fost uciși de talibani de când aceștia au ajuns la putere în august, informează Human Rights Watch, conform Deutsche Welle. După prăbușirea guvernului afgan, mii de foști angajați ai securității s-au confruntat cu un pericol iminent din partea talibanilor, care guvernează țara în prezent. Organizațiile pentru drepturile omului au raportat că zeci dintre ei au devenit victime ale crimelor direcționate, precum și că există multe alte cazuri a căror finalitate este necunoscută. Deutsche Welle a contactat numeroși foști soldați și ofițeri afgani cu privire la incidente, dar aceștia s-au abținut să comenteze. Deși unii au confirmat crimele și disparițiile forțate din Afganistan, au cerut să-și păstreze anonimatul. Cu toate acestea, numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare decât este cunoscut.
Partidul Verde din Germania a anunțat luni că membrii săi au fost de acord să între într-o coaliție cu social-democrații de centru-stânga (SPD) și neoliberalii democrați liberi (FDP), relatează Deutsche Welle. Votul afirmativ al membrilor partidului, ultimul necesar pentru aprobarea așa-numitei coaliții „semafor”, a deschis calea pentru primul guvern în 16 ani fără Angela Merkel în funcția de cancelar. Acum, după ce verzii au aprobat acordul de coaliție, cancelarul desemnat al social-democraților, Olaf Scholz, ar putea fi ales în funcție miercuri. Cele trei partide au purtat două luni de negocieri intense după alegerile din septembrie. Ei și-au prezentat planurile la Berlin pe 24 noiembrie, sub titlul „Dare more progress” – „Îndrăznește mai mult progres”.
Președintele rus, Vladimir Putin, a adoptat o poziție dură față de implicarea NATO în estul Europei, urmând să-i transmită omologului său american, Joe Biden, un așa-zis ultimatul prin intermediul viitoarei întâlniri video de marți, transmite The Washington Post. Kremlinul a transmis că dorește garanție în scris din partea Statelor Unite și a aliaților săi din NATO că alianța militară nu se va extinde spre est – atât în ceea ce privește parteneriatele, cât și forțele occidentale. Apelul video va avea loc într-un moment de răcire fără precedent în istoria recentă a relațiilor dintre Statele Unite ale Americii și Rusia, în special în ceea ce privește situația Ucrainei.
Un tribunal din Myanmar a condamnat-o pe Daw Aung San Suu Kyi, fostul lider destituit al țării, la patru ani de închisoare, conform The New York Times. Acuzațiile aduse acesteia includ incitarea tulburărilor publice și încălcarea protocoalelor pentru COVID-19. În plus, fostul lider se confruntă cu o serie de hotărâri care ar putea să o țină închisă pentru tot restul vieții. Procesele ei, pe care Organizația Națiunilor Unite și mai multe guverne le-au descris drept motivate politic, au avut loc în audieri cu ușile închise la Naypyidaw, capitala Myanmar. Junta le-a interzis tuturor celor cinci avocați ai săi să vorbească cu presa, spunând că eventualele comunicări emise de ei ar putea „destabiliza țara”.
Președintele turc, Recep Tayyip Erdogan, a declarat că atacurile asupra lăcașelor de cult musulmane din Cipru „nu vor rămâne fără răspuns”, relatează Al Jazeera. Aceste declarații vin în urma tentativei de incendiere a Marii Moschei din orașul Larnaca, pe 2 decembrie. Nimeni nu a fost rănit în incident, iar un oficial al poliției a declarat că autoritățile au arestat un bărbat sirian de 27 de ani în legătură cu atacul. Președintele Turciei cere autorităților cipriote să consolideze siguranța lăcașelor de cult sau să se pregătească să „plătească pentru asemenea de acte”.
Noul permis ,,super verde” COVID-19 al Italiei a devenit obligatoriu în baruri, restaurante, teatre și alte locuri de divertisment închise, anunță CNN. Începând de luni, în aceste locații pot intra doar persoanele complet vaccinate sau care au dovada recuperării după boală. „Super green pass” este o extensie a permisului verde digital existent al Italiei, cel din urmă necesitând vaccinare completă, dovada recuperării sau un test COVID-19 negativ. Permisul verde inițial încă se aplică în spațiile de lucru și a fost extins la transportul public local. Spre deosebire de permisul verde obișnuit, cel ,,super verde” nu acceptă un test negativ în locul vaccinului, o mișcare a guvernului de a încuraja mai mulți oameni să se vaccineze. Noile măsuri se vor aplica până pe 15 ianuarie în toată țara.
Ministrul de externe al Qatarului a reiterat poziția țării sale privind abordarea situației din Afganistan, spunând că Doha va continua să lucreze pentru consolidarea eforturilor umanitare și economice în țara devastată de război, anunță Al Jazeera. Într-o conferință de presă comună cu omologul său turc, Mevlut Cavusoglu, în capitala Qatarului șeicul Mohammed bin Abdulrahman Al Thani a declarat că Qatarul va colabora cu aliatul Turciei și oficialii talibani pentru a se asigura că aeroportul internațional din Kabul, locul scenelor haotice după preluarea talibanilor, va continua să funcționeze. Cavusoglu a spus că Turcia încearcă să lucreze pentru „pace și stabilitate” în Afganistan, îndemnând comunitatea internațională să se angajeze în dialog cu talibanii, cerându-le să „diferențieze” între latura politică și cea umanitară.
Oficialii din Ierusalim au înghețat planurile de a construi o așezare evreiască pe un aeroport abandonat din estul orașul, raporteaza ABC. Decizia de a opri planul de reglementare Atarot a venit în urma opoziției puternice a Statelor Unite ale Americii față de proiect. Planurile pentru așezare prevedeau construirea a 9.000 de unități de locuințe, comercializate evreilor ultra-ortodocși, într-o zonă deschisă lângă trei comunități palestiniene dens populate, una dintre acestea fiind situată în spatele controversatei bariere de separare a Israelului. Cu toate că Israelul a continuat să avanseze planurile de extindere, administrația Biden a criticat în mod repetat construcția așezărilor, spunând că aceasta împiedică eventuala reluare a procesului de pace.
Noul cancelar desemnat, Olaf Scholz, a prezentat propunerile de miniștri din partea Partidului Social Democrat din Germania pentru noul guvern, informează Euronews. Numirea ministrului sănătății a fost urmărită cu cea mai mare atenție, iar cancelarul l-a propus pe Karl Lauterbach, epidemiolog și parlamentar. Anunțând alegerile sale pentru portofoliile de interne și de apărare, Scholz a precizat că „securitatea Germaniei va fi în mâinile unor femei puternice”. Acesta a promis un cabinet echilibrat din punct de vedere al genului. Vicecancelarul său va fi Robert Habeck, care va conduce ministerul economiei și al climei, în noua sa formă.
