Home / A fost azi în lume / 2021 / A fost 7 decembrie în lume – Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra poziției de negociere privind directiva salariului minim, Rezultatele unui studiu au sugerat faptul că vaccinul Pfizer protejează parțial împotriva variantei Omicron, Joe Biden și Vladimir Putin au dezbătut probleme de securitate
Sursă: European Union

A fost 7 decembrie în lume – Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra poziției de negociere privind directiva salariului minim, Rezultatele unui studiu au sugerat faptul că vaccinul Pfizer protejează parțial împotriva variantei Omicron, Joe Biden și Vladimir Putin au dezbătut probleme de securitate

Material realizat de Yvonne Andreiaș și Daniel Rădoi

Consiliul Uniunii Europene a convenit asupra poziției de negociere privind directiva referitoare la salariul minim, conform Euractiv. La două săptămâni după ce Parlamentul European a stabilit poziția sa în cadrul negocierilor asupra directivei salariului minim, majoritatea miniștrilor naționali au convenit, de asemenea, asupra unei poziții comune, singurele disensiuni provenind din partea Danemarcei și Ungariei. Acest lucru deschide calea negocierilor între Parlament și statele membre, care ar putea duce la adoptarea directivei încă din primăvara anului 2022. Această normă a fost propusă de Comisia Europeană în 2020. În țările care au un salariu minim prevăzut de lege, directiva urmărește asigurarea faptului că aceste salarii sunt suficient de mari, cel puțin 60% din salariul mediu național.

Rezultatele unui studiu au sugerat faptul că vaccinul Pfizer COVID-19 protejează doar parțial împotriva variantei Omicron, relatează Reuters. Alex Sigal, profesor la Africa Health Research Institute, a declarat pe Twitter că a existat “o scădere foarte mare” a neutralizării variantei Omicron în raport cu o tulpină anterioară de COVID. Acesta a testat sângele a 12 persoane care fuseseră vaccinate cu doză de Pfizer/BioNTech, potrivit unui document postat pe site-ul web al laboratorului său. Cu toate acestea, datele preliminare nu au fost încă revizuite de colegi. Potrivit documentului, s-a observat o scădere de 41 de ori a nivelului de anticorpi neutralizanți împotriva variantei Omicron, însă Alex Sigal este de părere că această cifră ar putea suferi modificări după ce vor fi realizate mai multe experimente.

Președintele American, Joe Biden și președintele rus, Vladimir Putin, au vorbit marți, timp de două ore, despre Ucraina, pe fondul temerilor occidentului că Rusia este gata să-și invadeze vecinul din sud, informează BBC. Oficialii americani au declarat, înainte de videoconferință, că Rusia și băncile rusești ar putea fi lovite de cele mai dure sancțiuni economice de până acum dacă atacă Ucraina, avertizările fiind confirmate de președintele american în timpul apelului video. Kremlinul a declarat înainte de întâlnirea de marți că poziția trupelor sale este defensivă. Însă, guvernul de la Moscova și-a exprimat supărarea față de ajutorul militar occidental acordat Ucrainei, o fostă republică sovietică care s-a înclinat spre occident de când o revoltă populară a răsturnat un președinte pro-rus în anul 2014. Conducerea rusă percepe inițiativele alianței transatlantice drept eforturi de extindere și încercări “periculoase” de a cuceri teritoriul Ucrainean și a-și mări potențialul militar.

Sursă: Mikhail Metzel, Sputnik

Ministrul ucrainean al apărării, Oleksiy Reznikov, a declarat marți că “va avea loc un masacrul cu adevărat sângeros” dacă Rusia decide să invadeze Ucraina, potrivit CNN. Declarația ministrului apărării vine pe fondul alarmei sporite cu privire la trupele rusești de la granița cu Ucraina. Reznikov l-a îndemnat pe președintele American, Joe Biden, să mențină poziția fermă împotriva Moscovei. Oficialii americani și occidentali și-au exprimat îngrijorarea cu privire la acumularea de forțe rusești la granița cu Ucraina, secretarul de stat Antony Blinken afirmând săptămâna trecută că SUA trebuie să se pregătească pentru “toate situațiile”. Rusia are posibilitatea de-a lungul graniței cu Ucraina pentru a efectua o invazie rapidă și imediată, inclusiv construirea de linii de aprovizionare, cum ar fi unități medicale și combustibil, care ar putea susține un conflict prelungit, în cazul în care Moscova ar alege să invadeze. Cu privire la motivele Kremlinului, Reznikov crede că Rusia are ca scop răspândirea fricii și neliniștii în Ucraina și împiedicarea statului est european să se apropie de aderarea la NATO și UE. Kremlinul cere un angajament legal conform căruia NATO nu va fi extinsă spre est pentru a include Ucraina și că infrastructura militară a alianței transatlantice, precum sistemele de rachete, nu va fi construită în țară.

Premierul polonez a pledat pentru “cele mai severe” sancțiuni împotriva Belarusului, informează Deutsche Welle. Ministrul polonez de externe, Zbigniew Rau, a acuzat Belarusul că încearcă să “destabilizeze” politic țara sa prin ceea ce el a descris ca fiind un “asalt constant” la graniță din partea migranților, afirmând totodată că migranții, în principal din Orientul Mijlociu, care încearcă să ajungă în UE prin Belarus, au fost “orchestrați, încurajați și supravegheați de autoritățile belaruse”. Astfel, deși UE a aprobat recent noi sancțiuni împotriva Belarusului, vizându-i pe cei despre care se crede că sunt responsabili de introducerea ilegală de migranți, inclusiv compania aeriană de stat Belavia, premierul polonez este de părere că sancțiunile trebuie extinse în rândul organismelor economice care au fost folosite drept instrument în acest fel de activități.

Înaltul Reprezentant al Uniunii Europene pentru afaceri externe și politică de securitate, Josep Borrell, a declarat că UE rămâne în urmă în ceea ce privește inovarea în domeniul militar, relatează Politico. Comentariile lui Borrell vin pe fondul unui nou document al UE în curs de elaborare, care vizează stabilirea unei strategii militare mai puternice. Luna trecută, Borrell a prezentat un prim proiect al documentului, denumit “Compasul de securitate”, chiar în momentul în care membrii UE se agitau din cauza unei acumulări de trupe rusești la granița cu Ucraina și a unui test chinezesc de rachetă cu capacitate nucleară. Documentul include o propunere pentru o forță de desfășurare rapidă de până la 5.000 de soldați pe care UE ar putea să o trimită în zonele de conflict începând cu 2025. Liderii UE vor discuta propunerea în cadrul unei reuniuni care va avea loc săptămâna viitoare. Se așteaptă ca noua strategie să fie adoptată în martie, în cadrul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene.

Judecătorii de la Curtea Internațională de Justiție, care examinează acuzațiile armenilor conform cărora Azerbaidjanul a încălcat o convenție împotriva discriminării rasiale, au ordonat marți Azerbaidjanului să prevină incitarea la ură rasială împotriva armenilor și să protejeze prizonierii de război armeni, informează Reuters. În octombrie anul trecut, trupele azere au alungat forțele etnice armene din zonele pe care le controlau încă din anii 1990 în și din jurul regiunii Nagorno-Karabah, înainte ca Rusia medieze un armistițiu. Măsurile de urgență fac parte din cazurile “tit-for-tat” („represalii echivalente”) depuse la Curtea Mondială în luna septembrie, unde atât Armenia, cât și Azerbaidjan au susținut că cealaltă parte a încălcat Convenția internațională privind eliminarea tuturor formelor de discriminare rasială (CERD), la care ambele state sunt semnatari.

Israelul a anunțat finalizarea unui zid subteran echipat cu senzori pe partea sa a graniței cu Gaza, potrivit Reuters. Această acțiune este o contramăsură dezvoltată după ce militanții Hamas au folosit tuneluri pentru a derula atacuri surpriză împotriva trupelor israeliene într-un război din 2014. Israelul a făcut public proiectul în anul 2016, care include și un gard suprateran, o barieră navală, sisteme radar și săli de comandă și control. Ministrul israelian al apărării, Benny Gantz, a spus că bariera, care include sute de camere, radare și alți senzori, se întinde pe 65 de kilometri și că 140.000 de tone de fier și oțel au fost folosite pentru construcția sa, care a durat trei ani și jumătate pentru a fi finalizate. Gardul “inteligent” al proiectului are peste 6 metri înălțime și bariera sa maritimă include mijloace de detectare a infiltrațiilor pe mare și un sistem de arme controlat de la distanță. Israelul și Hamas au purtat patru războaie de când gruparea islamistă a preluat controlul Fâșiei Gaza, în anul 2007, de la forțele loiale președintelui palestinian Mahmoud Abbas. În cel mai recent conflict, în mai 2021, Hamas și alte grupuri militante au lansat peste 4.300 de rachete asupra Israelului, care a desfășurat interceptoare Iron Dome împotriva lor și a efectuat lovituri aeriene ample în Gaza.

Etiopia a acuzat Statele Unite ale Americii că “perpetuează o narațiune distructivă”, după ce Washingtonul și aliații săi au tras un semnal de alarmă cu privire la rapoartele potrivit cărora autoritățile ar fi reținut ilegal cetățeni pe motive etnice, conform Al Jazeera. SUA și alte națiuni occidentale au publicat luni o declarație comună în care se declară profund îngrijorate de rapoartele recente privind arestarea de către guvernul etiopian a unui număr mare de cetățeni pe baza etniei lor, fără vreo acuzație concretă, și îndeamnă la oprirea tuturor acestor arestări care periclitează drepturile omului. Aceste acțiune reprezintă rezultatul declarării de către guvernul etiopian a stării de urgență la nivel național la începutul lunii noiembrie, după ce gruparea rebelă Frontul de Eliberare a Poporului Tigray (TPLF) a pretins că a avansat foarte mult pe o autostradă cheie către capitala Addis Abeba. De atunci au apărut rapoarte îngrijorătoare, iar organizația de supraveghere a drepturilor omului afiliată statului etiopian a estimat că mii de persoane au fost arestate. Drept răspuns, purtătorul de cuvânt al prim-ministrului Abiy Ahmed, Billene Seyoum, a declarat marți în cadrul unei conferințe de presă, că măsurile nu vizează “un anumit grup de persoane pe baza identității lor etnice”.

Sursă: AP

Patru persoane au fost ucise printr-un atac cu bombă în orașul Basra, din sudul Irakului, informează Reuters. A fost primul astfel de atac din ultimii ani într-o parte a țării care s-a bucurat de o relativă stabilitate, un înalt oficial declarând că militanți ai Statului Islamic sunt principalii suspecți pentru derularea atentatului. Explozia, în apropierea unui spital important din orașul predominant musulman șiit, a fost cauzată de o motocicletă echipată cu explozibil. Nu a existat o revendicare imediată a agresiunii. Atacurile cu bombă în zona Basra au fost rare, ultimul atac major a fost în anul 2017 și a fost revendicat de Statul Islamic. Surse din poliție și din spitale au declarat că sunt 20 de persoane rănite, pe lângă cele patru decese. Ajutat de o coaliție condusă de SUA și de forțele susținute de Iran, Irakul și-a declarat victoria asupra Statului Islamic în decembrie 2017, dar gruparea militantă continuă să efectueze atacuri sporadice, în special în nord.

Despre PoliticALL

Vezi și

A fost 20 ianuarie în lume – Guvernul Spaniei a trimis nave de război în Marea Neagră, serviciile secrete din Rusia au încercat să preia controlul asupra guvernului Ucrainei, iar Parlamentul Austriei a aprobat legea vaccinării obligatorii împotriva virusului COVID-19

Material realizat de Ilinca Bîrcă și Meda Dragomir Fostul Papă Benedict a fost acuzat de …