Politicall.ro Educare prin informare
Articole relevante
Material realizat de Lara Popescu și Doina Bulearcă
Uniunea Europeană a propus interzicerea petrolului rusesc și sancționarea criminalilor de război ruși, informează BBC. Uniunea Europeană intenționează să introducă unele dintre cele mai dure măsuri împotriva Rusiei, inclusiv interzicerea totală a importurilor de petrol și sancțiuni asupra suspecților de crime de război. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că pachetul vizează maximizarea presiunii asupra Rusiei, minimizând în același timp daunele aduse Europei. Aceasta a afirmat că petrolul rusesc va fi eliminat în șase luni. Cât despre statele membre, Ungaria a respins propunerea ca fiind inacceptabilă, iar Cehia și Slovacia doresc o perioadă de tranziție.
Patru partide de stânga din Franța au convenit, în principiu, să formeze o alianță pentru a candida împotriva președintelui Emmanuel Macron la alegerile parlamentare din luna iunie, conform BBC. Socialiștii, Verzii, Comuniștii și partidul de extremă stânga al lui Jean-Luc Mélenchon, „France Unbowed,” au ajuns la un acord inițial după o noapte de negocieri. Toate părțile implicate au lăudat acordul ca fiind istoric. Liderul partidului Comunist Francez, Fabien Roussel, a declarat că niciun partid de stânga nu ar putea câștiga singur împotriva lui Macron. Acordul trebuie încă aprobat de comisia națională a partidului Socialist în cadrul unei întâlniri de joi seară. În ciuda eșecului din cursa prezidențială, partidele speră să poată bloca agenda legislativă a președintelui Macron prin câștigarea majorității locurilor din cadrul Adunării Naționale.
Prim-ministrul Canadei, Justin Trudeau, a promis că va apăra dreptul la avort, conform Reuters. Trudeau a declarat că „Alegerea liberă a unei femei este o alegere care trebuie făcută doar de ea. Fiecare femeie din Canada are dreptul la un avort legal și sigur.” Declarația premierului canadian vine după ce Curtea Supremă a Statelor Unite ale Americii se pare că va răsturna vechea hotărâre care a permis legalizarea procedurii la nivel național. Trudeau a adăugat că „știm că, din păcate, prin prisma a ceea ce vedem la vecinii noștri din sud și chiar și în dezbaterile din cadrul Partidului Conservator din Canada, trebuie să ne asigurăm că există prevederi de protecție, astfel încât să nu vedem niciodată oameni care se întorc împotriva acestui drept.”
Un cetățean suedezo-iranian a fost condamnat la moarte în Iran, sub acuzația de spionaj pentru Israel, execuția sa fiind planificată până la data de 21 mai, a declarat agenția de știri semi-oficială a Iranului, ISNA, conform Reuters. Condamnarea a venit în urma încheierii în Suedia a procesului unui fost oficial iranian suspectat de crime de război, proces al cărui verdict va fi anunțat în luna iulie. Ahmadreza Djalali, un medic și cercetător în medicina dezastrelor, a fost arestat în 2016 în timp ce se afla într-o vizită academică în Iran. Justiția iraniană nu a comentat imediat asupra raportului ISNA potrivit căruia Djalali va fi executat în decursul acestei luni. Ministrul suedez de externe, Ann Linde, a declarat că „Suedia și Uniunea Europeană condamnă pedeapsa cu moartea și solicită eliberarea lui Djalali.”
Oficialii ruși au respins speculațiile precum cărora Moscova va declara război total Ucrainei în zilele următoare, informează BBC. Rusia a negat până acum că se află în război, referindu-se la invazie sa în Ucraina drept o „operațiune militară specială.” Cu toate acestea, oficialii occidentali au speculat că președintele Vladimir Putin ar putea folosi Parada Victoriei din nouă mai pentru a anunța o escaladare a acțiunilor militare. Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat însă că zvonurile nu sunt adevărate. Pe lângă parada anuală de la Moscova, există, de asemenea, rapoarte care informează că liderii ruși plănuiesc un fel de paradă suplimentară în orașul Mariupol din sudul Ucrainei, oraș care se află acum aproape total sub controlul Rusiei.
Membrii Parlamentului Slovaciei au refuzat ridicarea imunității pentru fostul premier Robert Fico, relatează Euronews. Procurorii l-au acuzat pe Fico de crearea unui grup criminal organizat și au cerut arestarea acestuia în scopul prevenirii influențării martorilor. Fostul premier și fostul ministru de interne din guvernul său, Robert Kalinak, au negat acuzațiile, declarând că acestea sunt motivate politic, cu intenția de a distruge opoziția. Fico a demisionat după asasinarea din 2018 a jurnalistului de investigație Jan Kuciak și a logodnicei sale, Martina Kusnirova. Kuciak investiga posibile acte de corupție guvernamentală înaintea asasinării sale, care a provocat proteste de stradă majore și o criză politică ce a dus la căderea guvernului.
Mercenari ruși au fost descoperiți ca având legătură cu masacre asupra civililor în Mali, raportează The Guardian. Deși oficialii vestici s-au ferit în mare parte să facă acuzații în mod oficial, lideri ai comunităților locale, martori, diplomați și analiști locali pun decesele pe seama rețelei ruse de mercenari Wagner, apropiată de președintele rus Vladimir Putin. Grupul Wagner este prezent în Mali de un an, iar lideri militari ai statului, care au preluat puterea în mai 2021, au declarat că personalul grupului Wagner este format din instructori militari și nu sunt implicați în operațiuni militare de teren. Documente interne ale statului Mali arată de fapt că membri ai Wagner simt încorporați în unități ale armatei și a jandarmilor, unități care au fost trimise în teatre de operațiuni unde au fost înregistrate decese ale civililor.
Încălcări ale drepturilor omului de către grupul Wagner au fost raportate în Republica Centrafricană, relatează Al Jazeera. Rapoarte ale Human Rights Watch și mărturii ale victimelor dezvăluie implicarea în decesele unor cetățeni ai statului central-african, agresorii fiind descriși ca „fiind echipați cu arme în stil militar, purtau haine bej kaki, eșarfe care le acoperă fața”, aveau pielea albă și vorbeau limba rusă. Aceste persoane descrise sunt suspectate de a fi parte ale grupului rus Wagner. Henri-Marie Dondra, fostul prim ministru al Republicii Centrafricane, a declarat presei franceze că prezența grupului Wagner este doar un zvon pentru ca nu există un contract între stat și o firmă privată de securitate rusă. Autoritățile central-africane au recunoscut doar acorduri militare cu guvernul de la Kremlin, pentru prezența unor instructori ruși, cu scopul de a ajuta la antrenamentul armatei naționale.
Comisia Europeană a declarat că amenzile pentru guvernul Poloniei au trecut de pragul de 160 de milioane de euro, raportează Radio France Internationale. Amenzile pornesc de la acuzațiile reprezentanților Uniunii Europene conform cărora guvernul polonez a subminat independența judiciară și a anulat reforme democratice. Oficialii de la Varșovia au refuzat să anuleze un mecanism disciplinar controversat pentru judecători. Prima tranșă de 69 de milioane de euro a fost dedusă din fondurile europene dedicate Poloniei și o a doua tranșă va fi dedusă la mijlocul lunii mai. Curtea Europeană de Justiție a decis în octombrie ca guvernul de la Varșovia să plătească o amendă de un milion de euro pe zi, după refuzul de a suspenda o cameră a Curții Supreme contestată de liderii de la Bruxelles.
Reprezentanți ai Organizației Națiunilor Unite și-au exprimat îngrijorarea asupra recrutării de copii în grupările de stradă haitiene, relatează Al Jazeera. Mii de persoane au fost strămutate și zeci au decedat în urma escaladării violențelor de stradă în capitala haitiană Port-au-Prince. Reprezentanții Națiunilor Unite din Haiti „condamnă violențele armate continue ale grupărilor de stradă care afectează comunitățile din nordul și nord-estul capitalei, în urma cărora zeci de haitieni au fost uciși, rănind și strămutând mii de alte persoane, încă din 24 aprilie”. Violențele au escaladat după asasinarea din iulie 2021 a președintelui Jovenel Moise, în urma căreia s-a adâncit criza politică și socială.
